Aproape toate companiile românești au făcut modificări organizaționale pentru a face față dificultăților generate de COVID, conform studiului McKinsey „Indexul privind Agilitatea Organizațională – Perspectivă asupra României”.
Printre aceste schimbări, pe care le-au făcut 97 la sută dintre companii, munca la distanță este considerată cea mai utilă de majoritatea angajaților (44 la sută), care se așteaptă ca această măsură să rămână în vigoare ca practică standard pe termen mediu. În timp ce modelele operaționale variază în funcție de industrie, 56 la sută dintre organizații au adoptat fie modele de lucru hibrid, fie la distanță.
Adaptarea la criză a generat noi provocări, concentrate în jurul motivării și colaborării. Circa șase din zece dintre respondenți consideră aceste zone interne drept cele mai vulnerabile în timpul perioadei de izolare. Alți 21 la sută dintre cei chestionați au semnalat că organizațiile nu au reușit să furnizeze infrastructura și sprijinul necesar pentru ca munca să se desfășoare în condiții normale.
Credem că te-ar interesa și: Spune-mi ce ai făcut de COVID-19, ca să-ți spun ce fel de angajator ești
Nivelul scăzut de agilitate al companiilor din România este îngrijorător, deoarece un studiu similar internațional McKinsey, derulat în colaborare cu Harvard Business School, arată că organizațiile agile au fost de două ori mai rapide, mai adaptabile și au gestionat moralul angajaților mai bine decat cele considerate non-agile. Cercetarea subliniază că multe elemente structurale ale organizațiilor agile, cum ar fi interacțiunile desfășurate după noi reguli și echipele multifuncționale, au ajutat considerabil în etapa inițială de lucru la distanță. Aspecte comportamentale precum împuternicirea angajaților și managementul prin susținere, focusul asupra performanței bazate pe rezultate, obiective și reprioritizarea resurselor, au câștigat o importanță semnificativă pentru angajați, pe măsură ce s-a instalat „viitoarea normalitate”.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
„Evaluând agilitatea companiilor românești cu ajutorul Indexului nostru privind Agilitatea Organizațională, scorul general a fost relativ scăzut, 4,3 din 10, cu lacune multiple identificate pe mai multe dimensiuni, dar concentrate în jurul aspectelor comportamentale precum autonomia echipei, încurajarea luării de decizii, managementul prin susținere, coaching și feedback. Pe de altă parte, o viziune comună și o abordare centrată pe client arată o agilitate medie spre înaltă, dar indicii privind oamenii, respectiv elementele structurale legate de aceștia, indică un nivel de agilitate semnificativ mai scăzut”, explică Alexandru Filip, Managing Partner al biroului din București și lider al Digital & Analytics Practice în Europa Centrală al McKinsey & Company.
Există o mare discrepanță între industrii privind agilitatea. Serviciile IT și cele financiare sunt cele mai avansate în acest sens. Scorurile generale sunt cu până la nouă puncte procentuale mai mari decât cele obținute de companiile din alte sectoare.
Managerii din România, din toate industriile, tind să supraestimeze nivelul de agilitate organizațională al companiei cu până la 25 la sută, ceea ce înseamnă că unele lacune sunt mai puțin evidente pentru ei, spre deosebire de cei din poziții non-manageriale. Cele mai mari lacune au fost identificate în zone precum „management prin susținere”, „testare și învățare” și „gestionare eficientă a dependenței angajaților de companie”. Aspectele legate de „autonomia echipei” și „luarea deciziilor” sunt percepute drept mai puțin agile de respondenții de sex feminin, în timp ce „co-locație și dedicare” este văzut ca principalul punct nevralgic privind agilitatea de angajatorii de la 40 de ani în sus.
„Pentru a trece la un model de operare agil, organizațiile trebuie să reflecteze la ce au învățat în timpul crizei și să se gândească bine la ce practici vor să păstreze, cum ar fi beneficiile luării mai rapide a deciziilor și claritatea scopului. Acest lucru necesită și o amplă transformare a culturii organizaționale, care este mai dificilă ca niciodată, deoarece angajații lucrează de la distanță. Executivii români ar trebui să seorienteze spre schimbări pe termen lung, de la tactici de bază, dar concentrându-se pe transformări substanțiale de comportament”, arată Alexandru Filip.
Indexul privind Agilitatea Organizațională – Perspectivă asupra României a fost realizat la nivel local în prima jumătate a lunii octombrie și a inclus peste 400 de companii cu mai mult de 250 de angajați, din diverse industrii. Indexul privind Agilitatea Organizațională analizează următoarele dimensiuni: strategie, structură, oameni, procese și tehnologie. Cercetarea internațională efectuată de McKinsey și Harvard Business School, care a analizat datele publice din peste 50 de organizații din întreaga lume, este disponibilă aici.