Criza de pe piața forței de muncă s-a transformat într-un business extrem de profitabil pentru firmele ce recrutează angajați. Afacerile lor au crescut cu peste 430 la sută din 2007 încoace, la peste patru miliarde de lei, arată concluziile unui studiu realizat de KeysFin.
Pe fondul cererii în creștere de servicii HR, business-ul din acest sector s-a extins exponențial, în ton cu diversificarea ofertelor de angajare. Aproape 3000 de firme activează pe piața locală de servicii de resurse umane (grupa CAEN 78). Un sector aflat în plin proces de maturizare, în care investițiile și extinderea serviciilor specializate au ajuns să facă diferența.
Ca în multe alte domenii, firmele mici, fără putere logistică și mai ales financiară, s-au rărit, astfel că business-ul din acest sector s-a concentrat, proces ce s-a accelerat semnificativ în ultimii ani. Așa se explică și scăderea numărului firmelor de profil cu șapte la sută față de 2016, proces care a continuat și în 2018, în condițiile în care multe firme (570) nu aveau nici un angajat, raportau o cifră de afaceri egală cu zero și capitaluri proprii negative.
„Dincolo de numărul de firme, care totuși este cu trei la sută mai mare decât cel din 2013, relevantă este evoluția cifrei de afaceri a companiilor din acest sector, care a crescut, în 2017, cu peste 11 la sută, față de 2016, respectiv cu 43 la sută față de 2013, la 3,7 miliarde de lei. Față de momentul aderării la UE, în 2007, avansul este de peste 430 la sută. Pentru 2018, estimăm depășirea pragului de patru miliarde de lei”, arată analiza KeysFin.
Profitul net al industriei a crescut cu peste 18 la sută față de 2016 și cu peste 62 la sută față de 2013. Față de 2007, avansul este de peste 300 la sută. KeysFin estimează că, în 2018, profitul companiilor din sector a crescut cu 15 la sută și a depășit pragul de 300 de milioane de lei. „Evoluția semnificativă a pieței de resurse umane trebuie pusă în directă legătură cu accentuarea crizei de pe piața muncii. În condițiile în care cererea de forță de muncă a crescut semnificativ în ultimii ani, în ton cu evoluția economică, tot mai multe companii au ales să apeleze la serviciile specializate de recrutare. Fie în modul offline, prin recrutarea clasică, fie online, pe platforme precum eJobs sau Bestjobs, oamenii de afaceri au apelat tot mai mult la ajutorul specialiștilor, pentru a-și găsi angajați”, afirmă analiștii KeysFin.
Pe fondul creșterii cererii de servicii HR, firmele de profil și-au extins numărul de angajați, la aproape 55.000 în 2017, un număr cu aproape 150 la sută mai mare decât în 2007 și cu 13 la sută peste nivelul din 2013.
Potrivit datelor KeysFin, Adecco Resurse Umane era, în 2017, principalul jucător de pe piață, cu afaceri de peste 314,3 milioane lei, adică 8,6 la sută din totalul pieței. Top 3 firme de servicii HR era completat de Lugera & Makler, cu 274,3 milioane de lei (7,5 la sută) și Manpower HR, cu 157,3 de milioane lei (4,3 la sută). „Cele mai mari cinci companii de profil generează mai mult de un sfert din cifra de afaceri totală. O dovadă în plus că și în acest sector, ca și în alte sectoare reprezentative ale economiei, asistăm la o coagulare a business-ului, pe fondul creșterii investițiilor și a dezvoltării și extinderii serviciilor la nivel regional. Accentuarea crizei de personal a făcut ca și cheltuielile alocate recrutării și retenției personalului să crească semnificativ”, afirmă analiștii.
Analiza nu ia în calcul performanța unor companii precum eJobs Group sau Bestjobs Recrutare. Acestea au ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului de IT&C. Dacă și acestea ar fi luate în calcul, cifra de afaceri a sectorului s-ar ajusta pozitiv cu peste 64 de milioane de lei, în 2017.
Studiul KeysFin arată, pe de altă parte, o legătură directă între dinamică economică din punct de vedere regional și evoluția cifrei de afaceri din HR. Bucureștiul a generat, în 2017, 62 la sută din cifra de afaceri a sectorului (2,28 miliarde de lei). Pe locul secund în clasamentul regional se situează Constanța (174 milioane lei; 4,7 la sută), iar pe trei Timiș (155 milioane de lei; 4,2 la sută). Împreună, primele 5 județe au generat peste 77 la sută din cifra de afaceri totală, în 2017.
O piață plină de provocări
Să găsești un angajat profesionist, în 2019, a devenit o adevărată provocare. Într-o economie aflată într-o creștere semnificativă, cererea de personal a depășit de mult oferta. Potrivit estimărilor patronatelor din industrie, România ar avea nevoie de peste 500.000 de angajați. Studiile de specialitate arată că, pe fondul crizei de personal, gradul de tensionare a pieței, măsurat ca raport între locurile de muncă vacante și șomaj, indică o deteriorare a condițiilor de pe piața muncii la niveluri de dinainte de criză, din 2005-2006.
„Există o criză acută de personal în construcții, HORECA, industria prelucrătoare, transporturi și agricultură, sectoare unde cererea de forță de muncă este foarte mare. În condițiile în care importul de muncitori străini acoperă doar în mică parte necesarul, focusul s-a axat pe pachetele salariale oferite potențialilor angajați. Dincolo de creșterea salariilor, companiile și-au extins paleta de beneficii oferite angajaților, de la bonusuri de performanță și bonuri de masă/ vacanță, la pachete de asistență medicală/ stomatologică, cursuri de pregătire și facilități comerciale în genul voucherelor de cumpărături, promoțiilor”, arată analiza KeysFin.
Accentuarea crizei de personal trebuie pusă în legătură directă și cu lipsa unui cadru optim, instituțional, de pregătire în domeniile cerute de companii. „Sistemul educațional întârzie să ofere soluții pentru pregătirea de specialitate. Sunt prea puține exemplele de inițiative comune stat-privat în domeniul reconversiei profesionale, iar oferta educațională generală nu acoperă nici pe departe cererea venită de pe piața muncii. Rata crescută de inactivitate, nivelul emigrației și accentuarea discrepanțelor economice la nivel regional vor continua să pună presiune pe forța de muncă”.
Potrivit datelor INS, numărul de șomeri (15-74 ani) a scăzut, pentru a treia lună la rând, în februarie, cu un ritm lunar de 1,1 la sută și cu 12,1 la sută anual la 350.000. Rata șomajului s-a redus de la 3,9 la sută, în ianuarie, la 3,8 la sută, în februarie, minimul din anii 1990.
Salarii Vs. Performanțe
Creșterea salariilor în România este o realitate, potrivit informațiilor raportate de companii la Ministerul Finanțelor. Costul mediu per angajat, la nivelul economiei private (cheltuieli cu personalul/ număr de angajați), a crescut cu 50 la sută, între 2013 și 2017, iar productivitatea (cifra de afaceri/ număr de angajați) a avansat cu doar 25 la sută.
La nivel de sectoare, cele mai mari cheltuieli cu angajații, raportate de companii, sunt în industria extractivă (91.000 lei/ angajat în 2017), IT&C (76.700) și energie & gaze (70.000). La polul opus se aflau construcțiile (27.500 lei), hoteluri & restaurante (26.600) și educația (22.900). Din punctul de vedere al productivității, sectorul de energie & gaze înregistrează cea mai ridicată medie anuală, de 845.000 lei/ angajat. Urmează comerțul și industria extractivă, cu medii anuale de 637.000, respectiv 635.000 de lei per angajat.
„Creșterea salariului minim și noile reglementări, precum sunt cele din construcții, sunt de natură să determine, în continuare, un avans al cheltuielilor cu angajații. Datele preliminare indică un avans de opt la sută al costului anual mediu per angajat, la 45.000 lei, și al productivității cu patru la sută, la peste 350.000 lei per angajat”, estimează analiștii KeysFin.
Potrivit datelor Eurostat, România se află în continuare cu mult în urma țărilor dezvoltate în privința salariilor. În ciuda triplării salariului minim față de 2009, la 446 de euro, ne aflăm în continuare sub pragul de 500 de euro, alături de Bulgaria, Letonia și Ungaria. În 2019, am depășit Letonia, dar suntem încă departe de economiile dezvoltate – Olanda, Irlanda și Luxemburg -, unde salariul minim este de peste 1.600 de euro pe lună, în 2019.
Din punct de vedere al puterii de cumpărare, măsurată ca Produs Intern Brut real per locuitor, România a înregistrat a cincea cea mai mare creștere din UE, între 2008 și 2018, de 30 la sută, la 8.700 de euro. „Statistica demonstrează o convergență reală accelerată (deși nu atât de rapidă ca în cazul Poloniei – avans de 40 la sută, la 12.400 euro) spre media zonei euro, de 31.000 de euro, sau de 28.200 euro, în cazul Uniunii Europene, în 2018. Dincolo de ritmul semnificativ de creștere a salariilor, România continuă să facă pași insuficienți în privința asigurării unui mediu macroeconomic stabil și propice investițiilor. În condițiile în care economia întîrzie să ofere infrastructura necesară economiei pentru a-și accentua ritmul de creștere (infrastructură, educație, fiscalitate), majorările salariale riscă să se tempereze ca ritm de creștere în viitor, mai ales că provocările macroeconomice se accentuează, de la inflație la gradul de atractivitate al economiei, determinat de fiscalitate, costuri operaționale etc.”, mai arată analiza KeysFin.
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 78: Activități de servicii privind forța de muncă. Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase la începutul lui 2019. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe cel puțin cinci ani.
KeysFin oferă servicii de business information şi credit management, dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor ce doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa românească. KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin care utilizatorul poate accesa informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice, de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din România.