Crina Florescu, HR Director la Arval România, dezvăluie ce așteaptă astăzi angajații de la beneficiul de mobilitate, cum diferă prioritățile de la o generație la alta, ce-i preocupă pe cei care trec la prima mașină electrică de serviciu și ce arată Barometrul Flotelor și Mobilității 2026, realizat de Arval Mobility Observatory, din perspectiva resurselor umane.
Cum ați ajuns în HR și ce v-a făcut să rămâneți în acest domeniu?
CRINA FLORESCU: Când am ales Facultatea de Sociologie, îmi doream să descopăr o zonă în care lucrurile să fie palpabile. Multe dintre direcțiile ei mi se păreau prea abstracte, prea departe de lucruri care chiar se întâmplă. Zona de Resurse Umane era cea în care vedeam efecte reale: o persoană angajată sau o decizie luată schimbă ceva – într-o echipă și chiar în viața unui om.
Pe parcurs, am descoperit că lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Nu poți aplica doar o procedură, pentru că, atunci când vorbim despre oameni, sunt mult mai multe aspecte de luat în calcul. Dar tocmai acest lucru m-a atras și mai mult: nu ai cum să te plictisești. Mereu apare ceva nou: un alt unghi din care poți privi lucrurile, o schimbare legislativă sau un coleg care ridică o situație la care nu te gândiseși înainte. Iar felul în care decizi să acționezi are un impact pe care îl vezi în mod direct, în gradul de satisfacție și de implicare al oamenilor.
Lucrați într-o companie unde mobilitatea este atât produsul principal, cât și un beneficiu pentru angajați. Cum vă influențează asta modul în care gândiți pachetul de beneficii?
Faptul că mobilitatea e și produsul nostru ne ajută să gândim beneficiul mai degrabă din perspectiva clientului. Știm foarte bine ce îi trebuie unei persoane care vrea o mașină simplu de folosit și de întreținut, așa că am vrut să le oferim și angajaților noștri acces la un astfel de produs: am introdus produsul flexibil, construit pe principiul leasingului operațional.
Pentru angajați, avantajul cel mai mare este libertatea de a alege: își pot potrivi mașina cu etapa în care se află, fără să se simtă legați de o decizie pe termen lung. În plus, tot ce ține de service, asigurări și alte detalii este rezolvat, iar costul este clar de la început, fără surprize.
Implementarea acestui produs a fost o confirmare că o astfel de soluție este apreciată cu adevărat atunci când le simplifică viața oamenilor și se adaptează la ei, nu invers.
Ce așteaptă astăzi angajații de la beneficiul de mobilitate? S-au schimbat prioritățile lor în ultimii ani?
Angajații caută mai multă flexibilitate și beneficii adaptate nevoilor lor. Conform Arval Mobility Observatory 2026, companiile acordă tot mai multă importanță soluțiilor alternative de mobilitate, de la transportul public la bugetele dedicate mobilității. Mașina de serviciu rămâne un beneficiu important, dar nu mai este singura opțiune. Din perspectiva HR, cred că este esențial să oferim soluții relevante pentru stiluri de viață diferite, care să contribuie la satisfacția și retenția angajaților.
Observați diferențe între generații? Cum privește mașina de serviciu un angajat de 25 de ani, comparativ cu unul de 45?
Da, există diferențe între generații, iar ele se văd mai ales în valoarea acestui beneficiu. Pentru generațiile mai mature, mașina de serviciu poate reprezenta un simbol al statutului și un avantaj financiar important. Pentru cei mai tineri, contează mai mult experiența, flexibilitatea și libertatea de a alege.
Arval Mobility Observatory 2026 evidențiază evoluția soluțiilor de mobilitate, iar pentru noi, în resurse umane, provocarea este să înțelegem ce apreciază fiecare categorie de angajați, fără să pornim de la ideea că aceeași soluție funcționează pentru toți.
Cât de mult mai contează pentru angajați să dețină o mașină, față de a avea acces la una atunci când au nevoie?
Cred că asistăm la o schimbare de mentalitate: nu mai este atât de important să deții o mașină, cât să ai acces la o soluție de mobilitate când ai nevoie. Desigur, depinde și de stilul de viață și de rolul fiecărui angajat.
Pentru oamenii din HR, provocarea este să găsim echilibrul între nevoile angajaților și soluțiile eficiente pentru companie. Tendința este confirmată și de Arval Mobility Observatory 2026, care arată că firmele diversifică soluțiile de mobilitate oferite angajaților.
Arval Mobility Observatory publică anual un barometru despre mobilitatea în companii. Ce date din ediția de anul acesta v-au atras atenția din perspectiva HR?
Ce mi s-a părut interesant în Arval Mobility Observatory 2026 este că 42 la sută dintre companii menționează priorități legate de oameni și de experiența angajaților, precum atragerea și retenția talentelor, bunăstarea angajaților și susținerea muncii hibride. În România, 57 la sută dintre companii au deja o politică de mobilitate. Aceste date arată că mobilitatea depășește zona operațională și devine un instrument prin care companiile își pot consolida oferta de beneficii și atractivitatea ca angajator.
Studiile recente arată că angajații din România își schimbă tot mai rar locul de muncă. Ce rol au beneficiile în decizia unui angajat de a rămâne într-o companie?
Într-adevăr, datele recente indică faptul că angajații din România sunt mai prudenți în privința schimbării locului de muncă. Intenția de a schimba angajatorul a scăzut de la 25 la 18 la sută, pe fondul incertitudinii economice și al preocupărilor legate de siguranța locului de muncă, conform unui studiu efectuat de PwC în 2026.
Din perspectiva HR, cred că beneficiile pot contribui semnificativ la decizia de a rămâne într-o companie, mai ales când răspund unor nevoi concrete. Important este ca angajații să simtă că pachetul oferit le aduce valoare reală și că angajatorul înțelege ce contează pentru ei.
Tot mai multe flote trec la mașini electrice. Ce întrebări primiți de la angajații care urmează să conducă prima lor mașină electrică de serviciu?
Cele mai multe întrebări sunt legate de autonomie, încărcare și adaptarea la un mod diferit de a conduce. Angajații vor să știe dacă pot face deplasările obișnuite fără grija bateriei, unde pot încărca mașina și cum se organizează în călătoriile mai lungi.
Este important să le oferim informații practice și sprijin la început, pentru că experiența primelor deplasări contează foarte mult în felul în care se raportează la mașina electrică. Cu cât tranziția este mai simplă, cu atât crește și deschiderea lor către această alternativă.
Ce i-ați recomanda unui HR manager care vrea să-și regândească politica de mașini de serviciu?
I-aș recomanda să înceapă cu o analiză a mai multor factori, dar având ca punct de pornire nevoile reale ale angajaților. Aș adăuga apoi modul în care sunt utilizate mașinile și, bineînțeles, costurile actuale. Pe baza acestor date, poate identifica unde există oportunități de optimizare și ce alternative merită luate în calcul, fără să afecteze activitatea echipelor sau atractivitatea beneficiului. O politică eficientă trebuie să găsească echilibrul între nevoile operaționale, valoarea percepută de angajați și costurile companiei.
La final, o întrebare personală: cum ajungeți dumneavoastră la birou în fiecare zi?
Depinde foarte mult de agenda zilei. Pot veni cu mașina de serviciu, electrică, atunci când știu că am flexibilitate în program și pot evita orele de vârf, sau pot combina mașina cu transportul public. Pentru că mobilitatea înseamnă tocmai această flexibilitate: să aleg varianta cea mai eficientă în funcție de program, trafic și deplasările pe care le am de făcut în ziua respectivă.
Din conversația cu Crina Florescu se desprinde o idee practică pentru orice departament de HR: un beneficiu de mobilitate funcționează atunci când pornește de la nevoile reale ale angajaților și le lasă libertatea de a alege. Într-o piață a muncii în care oamenii își schimbă tot mai rar angajatorul, un pachet construit pe acest principiu poate cântări în decizia de a rămâne.
