Se spune că banii nu pot cumpăra fericirea, însă, în temeni de business, lipsa stării de bine poate cauza pierderi financiare importante. Mai exact, ca să înlocuiască un angajat nefericit, care și-a dat demisia, o companie pierde până la de patru ori salariul acestuia.
În trecut, aspectele financiare erau în topul criteriilor pentru majoritatea angajaților când ei alegeau să rămână într-un job. Studiile recente arată o schimbare semnificativă în această paradigmă. Echilibrul în relația dintre viața personală și muncă este tot mai important, iar managerii se văd forțați să ia în considerare un factor nou ca să evite pierderile: fericirea angajaților.
În 2017, studiile arătau că 86 la sută dintre angajații români considerau aspectul financiar crucial, însă în 2023 doar un sfert dintre ei îl mai plasau în topul priorităților lor. Stabilitatea, echipa din care fac parte, echilibrul între viața personală și carieră sunt factori care cresc fericirea la locul de muncă și, implicit, scad șansele ca un angajat să-și dorească o schimbare. 77 la sută dintre cei intervievați iau în considerare și impactul pe care munca lor îl are în societate – cu alte cuvinte, munca lor trebuie să aibă sens.
- 7 din 10 angajatori se plâng că salariații lor nu sunt destul de flexibili și nu înțeleg că piața muncii se schimbă rapid
- Cum a murit managementul resurselor umane
- Adina, “internul” de la Iași care testează aplicațiile Poștei Române
“Pentru unii manageri, prioritizarea fericirii angajaților poate părea un concept nou și neobișnuit. Totuși, în realitate, asistăm la o trezire la nivel individual. Evenimentele dificile la nivel global din ultimii ani au amplificat conștientizarea personală și ne-au orientat atenția către ce ne face cu adevărat bine și ce ne influențează negativ. E un proces de introspecție ce se reflectă și în mediul profesional. Noi, ca specialiști, am observat în mod clar impactul pe care munca unei persoane îl poate avea asupra relației cu partenerul sau cu copiii, dar și asupra stării de sănătate, indiferent că vorbim despre cea fizică sau psihică. În prezent, și angajații își îndreaptă atenția spre aceste aspecte, iar schimbarea de perspectivă se reflectă, în mod evident, și în organizații”, explică Angi Ionescu, CEO și fondator al clinicii The Mind.
Pierderile pentru o companie se acumulează până la momentul demisiei, dar și după. Înainte ca angajatul să ia decizia de a părăsi o companie, felul în care se simte îi poate afecta performanțele – mai puține ore productive într-o zi, absentări frecvente și în general, o performanță redusă. După demisie, angajatorul trebuie să investească resurse ca să-i găsească un înlocuitor, să pregătească o nouă persoană, timp în care fluxurile de lucru din departament au de suferit. Toate acestea sunt estimate de specialiștii de resurse umane la un cost de până la de patru ori salariul persoanei înlocuite.
La nivel mondial, specialiștii estimează că, în anii următori, flexibilitatea în relația viață personală-muncă va deveni cel mai important element, iar pentru a evita pierderi financiare nu e nevoie de o nouă strategie de business, ci de o strategie de wellbeing la nivel de organizație. ”Echilibrul emoțional al angajaților nu e doar <o chestiune personală>, ci un element esențial pentru performanța companiei.
Un rol important le revine managerilor. Ei sunt, de fapt, cheia retenției în organizație, deci ar trebui ajutați să-și dezvolte cât mai mult inteligența emoțională. Sunt cei care pot sesiza și pot interveni când oamenii din echipă întâmpină obstacole pe plan profesional sau personal. De ei depinde să creeze un mediu de lucru pozitiv, să-i motiveze pe angajați să fie mai productivi și să rămână loiali companiei. Odată ce crește nivelul de satisfacție în echipă, scad rata absenteismului și turnover-ul. Implicit, se ajunge la o creștere semnificativă a performanței organizaționale”, arată Angi Ionescu.
