România devine treptat mai deschisă la incluziune: 65 la sută dintre angajați afirmă că respectă diferențele individuale, în creștere de la 57 la sută în 2024, relevă a doua ediție a Barometrului României Responsabile – Diversitate și Incluziune (BARES D&I), lansată de Asociația OPEN MINDS, alături de Cult Research și GRF+.
Deschiderea nu este uniform distribuită: unu din șapte angajați se retrage în tăcere din spațiul colaborativ și pierde încrederea că vocea sa contează. Aceștia fac parte din segmentul identificat ca „Deconectați social” – persoane aflate în mare parte în roluri de execuție, cu venituri reduse și expuse la marginalizare.
„Studiul subliniază că polarizarea devine una dintre cele mai mari amenințări pentru coeziunea echipelor, încrederea în leadership și performanța organizațională. Întrebarea esențială pentru liderii de azi rămâne: ce pierdem dacă nu reconectăm colegii care aleg să tacă? Incluziunea nu înseamnă doar prezență, ci participare activă. Miza reală pentru companii este să transforme intenția în acțiune și diferențele în resursă – altfel, vor pierde exact oamenii de care au cea mai mare nevoie”, spune Mirela Tănase, vicepreședinte al Asociației OPEN MINDS.
- JYSK, angajator de top în Europa
- Auchan România își consolidează statutul de Angajator de Top și în 2026
- România de azi, citită printre rânduri: ce arată cărțile anului 2025 despre noile priorități ale românilor
Incluziunea prinde contur real: comportamentele se schimbă vizibil
Potrivit Barometrului BARES D&I, tot mai mulți angajați aleg conștient să respecte, să includă și să colaboreze. Spațiul profesional începe să reflecte valorile unei societăți mai deschise. Tot mai mulți angajați fac pasul de la tăcere la implicare, comparativ cu 2024:
- 64 la sută dintre angajați aleg să folosească un limbaj respectuos, fără discriminare, în creștere cu șase la sută vs. BARES D&I 2024 – un gest simplu, dar care redefinește cultura unei echipe;
- 65 la sută – mai mult cu aproape zece la sută față de anul trecut – declară că respectă diferențele individuale, ceea ce însemnă că diversitatea nu mai este doar un concept, ci o realitate trăită;
- 39 la sută (+10 la sută vs. 2024) se implică activ în inițiative de incluziune – susțin colegi, participă la traininguri sau propun idei, schimbarea devine colectivă.
- Crește și o categorie esențială: avangardiștii incluziunii – angajați influenți, echilibrați emoțional și implicați civic, care dau tonul în organizație. Reprezintă deja 33 la sută dintre angajați, cu o creștere de trei la sută comparativ cu 2024.
„BARES D&I 2025 arată că România profesională se mișcă în direcția bună, dar cu viteze diferite. Avem o categorie din ce în ce mai implicată, dar și una care se deconectează accelerat. Această polarizare nu e doar o problemă de cultură, ci mai ales una de business: afectează coeziunea, decizia și productivitatea”, afirmă și Paul Acatrini, Managing Partner, Cult Research.
Incluziune cu două viteze: angajații „Deconectați social” se exprimă rar și se pregătesc să demisioneze
Barometrul BARES D&I 2025 scoate la iveală și o realitate îngrijorătoare: în spatele acestor câștiguri se ascunde tendința de polarizare. Grupul „Deconectaților social”, care reprezintă 13 la sută dintre angajați, pare să fi renunțat la exprimare, la încredere, la participare. Acești angajați, în special cei aflați în roluri de execuție, industrii tradiționale, cu venituri reduse, resimt cel mai puțin schimbările pozitive. Cifrele din 2025 confirmă declinul:
- Respectul față de diferențele individuale a scăzut cu patru la sută (de la 53 la 49 la sută);
- Susținerea colegilor marginalizați a scăzut cu șapte la sută (de la 54 la 47 la sută);
- Capacitatea de a colabora cu orice coleg, indiferent de diferențele dintre ei, a scăzut dramatic cu 16 la sută (de la 59 la 43 la sută);
- Participarea la inițiative de incluziune este la doar 25 la sută – de două ori mai mică decât în rândul „Avangardiștilor incluziunii” (51 la sută).
Deconectații nu doar că nu mai participă, dar nu mai cred că au un loc în organizațiile în care lucrează:
- Doar 32 la sută spun că lucrează în condiții bune, față de 79 la sută dintre angajații din grupul aflat la polul opus – Avangardiștii incluziunii;
- Doar 28 la sută simt că se pot exprima liber, față de 75 la sută dintre colegii aflați la polul opus;
- 74 la sută resimt presiune de conformare la opinia majorității – cu 12 la sută mai mult decât Avangardiștii;
- Cel mai grav: 22 la sută nu se simt deloc confortabil să spună ce gândesc, față de cinci la sută în rândul celor mai conectați angajați.
Într-o perioadă în care retenția și sănătatea organizațională devin vitale, acești angajați se pregătesc să plece: aproape unu din trei intenționează să-și schimbe locul de muncă în 2025.
„Datele din 2025 indică o adâncire a decalajului între angajații activi civic ca cetățeni ai organizațiilor și cei care rămân izolați. Acest fenomen este alimentat de contextul macro: un an electoral prelungit, marcat de polarizare și discursuri de excludere, a accentuat senzația de neîncredere și nesiguranță în rândul celor deja vulnerabili. Dacă adăugăm presiunea economică și incertitudinea socială, e clar de ce mulți dintre acești angajați aleg tăcerea în locul participării”, subliniază Paul Kasprovschi, director de Cercetare & Evaluare GRF+.
Cine este angajatul român în 2025? „Patru Românii” se întâlnesc la job
Barometrul BARES D&I 2025 a explorat șapte dimensiuni definitorii pentru modul în care angajații se raportează la muncă, sănătate, societate și diversitate. Din analiză rezultă patru tipologii distincte de angajați, cele „Patru Românii”, care coexistă astăzi în spațiul profesional românesc, dar privesc incluziunea în moduri radical diferite.
- Cei mai implicați și influenți sunt Avangardiștii incluziunii – o treime dintre respondenți. Sunt angajați echilibrați emoțional, activi civic și adesea aflați în poziții de conducere. Pentru ei, diversitatea este o valoare fundamentală, iar incluziunea un obiectiv pe care îl sprijină activ în organizațiile lor.
- La polul opus, Deconectații social, 13 la sută dintre respondenți, se simt marginalizați și lipsiți de sprijin în orice dimensiune a vieții profesionale. Nu doar că nu beneficiază de inițiativele de incluziune, dar nici n-au încredere că vocile lor contează în spațiul organizațional.
- Spectatorii sociali, 30 la sută dintre angajați, nu manifestă un interes clar pentru cauze civice sau sociale. Nu se opun incluziunii, dar nici n-o sprijină activ și nu intervin în fața comportamentelor discriminatorii. Majoritatea ocupă funcții de execuție.
- Centrații pe sine, un segment format din 27 la sută dintre respondenți, privesc munca printr-o lentilă profund individualistă. Mulți sunt lideri, dar manifestă reticență în adoptarea de politici de incluziune când acestea le amenință zona de confort, fiindcă ar fi eventuale blocaje în drumul spre o cultură organizațională deschisă și echitabilă.
„Studiul celor Patru Românii de la locul de muncă atrage atenția asupra unui aspect esențial: nu putem vorbi despre un progres real al incluziunii fără să înțelegem și să reconectăm aceste lumi care coexistă, dar nu colaborează încă suficient”, conchide Mirela Tănase.
Direcții pentru reconectarea colegilor care stau pe margine
Pentru OPEN MINDS, concluziile ediției 2025 a Barometrului vin cu o miză clară: incluziunea nu poate fi o promisiune generală, ci trebuie aplicată diferențiat, cu intenție și consecvență. Datele scot la lumină o realitate care cere acțiune: dacă nu sunt sprijiniți concret, angajații din segmente vulnerabile se retrag tăcut, iar efectele sunt vizibile.
Pentru a corecta această dinamică și a face din diversitate o resursă reală pentru toate categoriile de angajați, OPEN MINDS propune trei direcții strategice pentru companii: construirea de proiecte de colaborare între echipe diverse, crearea de spații sigure pentru exprimare autentică și asumarea unui leadership vizibil incluziv, care nu doar tolerează, ci valorifică diferențele. Aceste repere devin, în 2025, elemente-cheie nu doar pentru cultura organizațională, ci și pentru performanța sustenabilă a oricărei organizații.
Despre a doua ediție a Studiului BARES D&I
BARES D&I, Barometrul României Responsabile, este o inițiativă Research & Development creată din 2022 de Cult Research și GRF+. Ca metodologie, studiul a introdus, pentru prima dată în România, LOHAS (Lifestyles of Health and Sustainability). Pentru colectarea datelor a fost folosită metoda CAWI, printr-un chestionar online prin CultIO, platformă ce oferă acces la un panel de peste 40.000 respondenți. Studiul este relevant la nivel național, realizat pe un eșantion de 806 de respondenți, cu o marjă de eroare de +3,5 la sută.
DESPRE OPEN MINDS – ASOCIAȚIA PENTRU DIVERSITATE ȘI INCLUZIUNE
Înființată în 2023 de Exploratist – Agenție de Employee Experience, este o organizație nonguvernamentală care facilitează implicarea companiilor în viețile comunităților locale, prin acțiuni cu impact pozitiv care generează atașament, credibilitate și încredere. Integrează agendele organizațiilor cu inițiative ale societății civile, prin abordări pe termen lung și cu impact sporit.
DESPRE CULT RESEARCH
De 16 ani, se angajează să furnizeze perspective și informații care contribuie la o înțelegere mai bună a fenomenelor din societate și la adaptarea organizațiilor la aceste realități. Oferă analize și date pe diverse subiecte de interes național și își propune să contribuie la formarea unei societăți în care calitatea vieții este îmbunătățită constant.
