Tradițional, într-o companie de software development, există mai multe roluri care sunt implicate în ciclul de viață al unui produs software: echipa de dezvoltare – cea care preia cerințele de la un client (fie direct, fie printr-un manager de produs), echipa de asigurare a calității – cea care încearcă produsul prima oară și care, punându-se în locul clientului, încearcă să vadă dacă cerințele acestuia au fost satisfăcute de ceea ce echipa de dezvoltare a realizat, și echipa de operațiuni – cea care se îngrijește ca software-ul o dată instalat să opereze normal, astfel încât clientul să poată folosi ceea ce plătește.
Obiectivele pe care le au aceste echipe, deși se referă la același produs, sunt diferite. Acest tip de organizare adesea nu permite o înțelegere în ansamblu a produsului și limitează inovația la zona de acțiune specifică a fiecărui rol. De asemenea, în momentul în care apar probleme în funcționarea produsului, tentația este de a atribui problema uneia dintre echipele implicate. Astfel, apar fracturi în colaborarea dintre echipele tehnice ale produsului, cu un efect evident negativ asupra calității finale a produsului și percepției clientului final.
Ce înseamnă Unified Engineering
“Unified Engineering” presupune o schimbare de optică și a modului de organizare al echipelor, de la orientarea pe specializări la orientarea pe produsul final.
Unificând rolurile sub o singură etichetă, Adobe România schimbă lentila prin care cele trei tipuri de echipe specializate vor privi obiectivele stabilite de leadership-ul organizației, având o singură echipă de produs.
În felul acesta, și viteza inovației, și calitatea și SLA-ul sunt în obiectivele aceluiași grup și lasă, în același timp, puterea managerului direct și grupului să decidă care dintre activitățile respective sunt importante la un moment dat – toate contribuie esențial la experiența finală a clientului.
Câteva principii pentru ca unified engineering să funcționeze eficient pentru a dezvolta un produs mai valoros și cu o calitate înaltă:
- Orientare către produs – scopul tuturor este să contribuie la dezvoltarea unui produs performant, valoros pentru piață și cu o calitate tehnică ridicată
- Autonomie ridicată – leadership-ul împuternicește echipa să ia deciziile rapid, accelerând livrarea către client și favorizând inginerii să decidă împreună asupra multor aspecte din modul în care funcționează și se dezvoltă.
- Responsabilitate – întreaga echipă este responsabilă pentru calitatea produsului software pe care îl livrează, prin urmare colaborează pentru a rezolva problemele și a dezvolta un produs mai bun.
- Înțelegerea modului de funcționare a produsului – membrii echipei înțeleg cum este folosit produsul de client, fiind astfel capabili să inoveze și să dezvolte noi funcționalități.
- Managerul colaborează strâns cu managerul de produs pentru a stabili o singură listă de priorități pe care echipa de produs să se concentreze.
- Pe de altă parte, tot managerul va trebui să lucreze cu membri echipei pentru a face balansul între lucrurile care sunt urgente și importante pe lista de priorități și cele care pot reprezenta oportunități de dezvoltare pentru membri echipei. Evident, nu e de așteptat ca, odată schimbate grupul și eticheta rolului, skill-urile să apară peste noapte în fiecare din membrii echipei – fiecare va avea în trusa proprie de skill-uri abilitățile cu care a intrat în grup, dar pe de altă parte, oferindu-se oportunitatea ca fiecare să își poată adaugă noi skill-uri. Rămâne la fiecare decizia dacă, și în ce direcție, vrea să o facă.
“Există așteptarea ca un unified engineer să exceleze în toate cele trei roluri despre care vorbeam? Putem să aspirăm la asta, dar în realitate fiecare va avea ocazia să-și completeze skill-urile, într-un context concret și nu doar teoretic, într-un workshop, până la nivelul la care dorește sau este nevoie în echipă. Evident, în această transformare, e nevoie de dorință de dezvoltare a fiecăruia și, din experiența mea, cei mai mulți au reușit să facă tranziția asta cu succes, dezvoltându-se ca ingineri”, spune Ovidiu Eftimie (foto), Sr. Director of Engineering la Adobe România.
Unified engineering în Adobe România
În Adobe Romania, acest model a început să fie experimentat în mici echipe, încă din 2013, iar în 2018 s-a produs o extindere a acestuia și în alte echipe. Scalarea acestui model e în întregime dependentă de contextul produsului și de dimensiunile grupurilor.
“Noi am reușit să-l aplicăm cu succes în grupuri ce depășesc și 250 de ingineri, dar evident adaptări și combinații de diverse modele de organizare sunt necesare și de dorit. Esențial, din punctul meu de vedere, este ca experiența clientului cu produsul pe care echipa îl dezvoltă să fie în centrul deciziilor, indiferent de modelul de organizare este ales”, adaugă Ovidiu Eftimie.
În multe dintre echipe, remodelarea modului în care grupurile se raportează la munca de zi cu zi și “împuternicirea” (empowerment) managerilor, a generat și alte schimbări locale, specifice fiecărei echipe.
Unified engineering versus specializare
“Evident, când am elaborat acest model ne-am gândit și la cei pentru care specializarea în rolul în care sunt deja este foarte importantă, și țin la ea, sau rolurile pentru care acest model nu ar fi cel mai optim. Încercăm mereu ca în fiecare echipă să avem o potrivire între skill-urile, dorințele de dezvoltare ale inginerilor și direcția în care se duc echipa și produsul. Când acestea diverg, înseamnă că probabilitatea de succes nu e foarte mare pentru acea echipă sau proiect și încercăm să găsim variante de mobilitate internă, astfel încât să aliniem cele de mai sus către un traseu cât mai predictibil către succes”, completează Ovidiu Eftimie.
“Unified Engineering” nu este un model pentru orice echipă, dar este unul foarte eficient în creșterea calității produsului, a disponibilității serviciului și în împuternicirea echipei să ia deciziile rapid, accelerând livrarea către client și favorizând echipele să decidă asupra multor aspecte din modul în care funcționează și se dezvoltă.
