Banner

Adriana Gontariu (Addezia): “Angajații își doresc ca organizațiile lor să-i privească ca pe niște oameni cu obiective și aspirații individuale, nu doar ca pe niște resurse”

Într-o perioadă în care schimbările de pe piața muncii se succed cu o frecvență nemaiîntâlnită, tema sănătății mintale și emoționale ale angajaților a devenit mai relevantă ca niciodată.

O inițiativă apărută din colaborarea cu Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei (I.S.T.T.), Addezia își propune să sprijine companiile în această direcție și oferă soluții personalizate pentru îmbunătățirea sănătății mintale și emoționale ale angajaților. Adriana Gontariu, General Manager la Addezia, vorbește despre misiunea Addezia, despre provocările cu care se confruntă companiile în zilele noastre și despre modul în care Addezia abordează toate aceste provocări, pentru a crea un mediu de lucru sănătos și productiv.

AngajatorulMeu.ro: Cum a apărut ideea înființării Addezia și care este misiunea companiei?

ADRIANA GONTARIU: Addezia a fost fondată ca urmare a unei tendințe globale care s-a conturat și pe plan local în ultimii ani, și anume nevoia companiilor de a construi medii de lucru sănătoase, care să contribuie semnificativ la performanța organizațională.

În același timp, Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei (I.S.T.T.) a primit o serie de solicitări din partea companiilor pentru a crește calitatea relației dintre angajați și pentru a produce o schimbare pozitivă în viața profesională și personală a fiecărui membru al echipei.

Misiunea Addezia este aceea de a sprijini companiile în eforturile de a crea un mediu de lucru sănătos, prin soluții personalizate pentru îmbunătățirea sănătății mintale și emoționale ale tuturor angajaților, cu scopul de a avea echipe productive, creative și rezultate de business mai bune.

Multe dintre serviciile de suport mintal și emoțional existente tratează mai degrabă simptomul, fără a ajunge la adevărata cauză a problemei. Este îmbucurător să vedem că sunt angajatori care oferă multe beneficii, cum ar fi acces la ore de sport, abonamente la aplicații online, accesul la servicii de consiliere etc., dar acestea sunt insuficiente dacă mediul de lucru nu este favorabil performanței și dezvoltării. Ca angajator, este necesar să cunoaștem care sunt caracteristicile mediului de lucru în care lucrează angajații noștri. Am întâlnit organizații în care angajații beneficiază de diferite servicii de wellbeing și, cu toate acestea, se confruntă cu stresul, cu anxietatea și cu burnoutul.

Credem că este timpul ca organizațiile să considere promovarea sănătății mintale o prioritate strategică, ceea ce necesită o schimbare de paradigmă și mentalitate.

Cum considerați că a influențat pandemia perspectivele companiilor privind sănătatea mintală a angajaților lor?

Pandemia a fost catalizatorul care a normalizat discuțiile pe subiectele legate de sănătatea mentală. Conștientizarea oamenilor cu privire la importanța sănătății mintale este mai mare acum față de anii de dinainte de 2020. În timpul pandemiei, simptomele anxietății și depresiei s-au accentuat și mulți angajați au început să reconsidere ce este cu adevărat important pentru ei.

Am trecut, de fapt, printr-o reevaluare a ce contează pentru fiecare dintre noi, o înțelegere mai profundă a nevoilor noastre și a felului în care ele pot fi abordate. Asta poate însemna că ne dorim un stil de viață nou, că nu mai suntem dispuși să acceptăm anumite condiții care nu sunt potrivite pentru nevoile noastre. Desigur, gestionarea nevoilor noastre poate lua diverse forme, specifice fiecăruia dintre noi, însă câteva tendințe pe care le observăm la nivel macro sunt: un program de muncă flexibil (remote sau hibrid), un mediu de lucru sănătos, în care să ne fie ascultate părerile, să primim feedback, să ne dezvoltăm anumite competențe. Un mediu de lucru în care să ne simțim în siguranță că suntem acceptați pentru cine și cum suntem.

Un studiu realizat de Gartner arată că 82 la sută dintre angajați își doresc ca organizațiile lor să-i privească ca pe niște oameni cu obiective și aspirații individuale și nu doar ca pe niște resurse. Totuși, doar 45 la sută dintre angajați cred că organizația lor îi vede în acest fel.

Pandemia ne-a făcut să ne întrebăm: “Ce îmi doresc eu cu adevărat? Ce îmi doresc de la job-ul meu? Ce mă împlinește? Unde merită să aloc energie și timp? Ce am nevoie să schimb?”.

Chiar dacă în România pandemia a creat spațiu pentru discuții despre sănătatea mintală, încă mai avem mulți pași de făcut pentru ca oamenii să recunoască cu ușurință atunci când se confruntă cu o provocare de ordin emoțional. În medie, durata dintre debutul simptomelor unei probleme de ordin mintal și începutul tratamentului acesteia este de 8-10 ani (Wang, 2005).

În țările din Vest se vorbește despre importanța sănătății mintale de mai bine de zece ani și multe organizații au implementat pași concreți pentru a gestiona starea de bine a angajaților lor.

Prin Addezia, ne propunem să contribuim la conștientizarea importanței sănătății mentale și emoționale la locul de muncă.

Care sunt principalele provocări pe care le abordează Addezia în organizații și cum contribuie la crearea unui mediu de lucru sănătos?

Prin serviciile pe care Addezia le oferă, abordăm două direcții:

  • Siguranța psihologică – principalul indicator al unui mediu de lucru sănătos, care influențează semnificativ modul în care membrii echipei învață, lucrează și obțin performanță împreună. Folosind metodologia dezvoltată de Amy Edmondson, profesor la Harvard Business School, companiile pot măsura nivelul de siguranță psihologică resimțit de echipe. Cu ajutorul Addezia, angajatorii pot construi un plan de acțiune pentru dezvoltarea abilităților necesare construirii unui mediu de lucru sănătos.
  • Sănătatea mintală și emoțională la locul de muncă – abordăm provocări precum:  stigma resimțită și manifestată față de anumite  probleme de ordin emoțional, anxietatea, depresia, situațiile conflictuale, comportamentele toxice, agresivitatea, relațiile de cooperare deficitare dintre angajați sau dintre manageri și subalterni. 

În funcție de nevoile fiecărei companii, oferim intervenții specifice pentru conștientizarea problemelor, pentru educarea oamenilor și pentru construirea de abilități prin care membrii echipelor pot deveni mai rezilienți, iar organizațiile, mai performante.

Pornind de la înțelegerea nevoilor companiei, care pot fi complexe și diferite, personalizăm intervențiile într-o manieră flexibilă și adaptată.

Cum sunt personalizate soluțiile oferite pentru a se potrivi nevoilor specifice ale fiecărei companii?

Serviciile Addezia sunt personalizate și construite pe baza conceptelor și a practicilor validate științific. Echipa de bază este constituită din trei specialiști, fiecare cu peste 25 de ani de experiență profesională care, în funcție de nevoile companiilor colaborează și cu alți experți.

  • Diana Vasile, președinte I.S.T.T, cadru didactic universitar al Universității din București și unul dintre cei mai importanți experți în psihologie și psihotraumatologie din România; membru fondator al Asociației Internaționale Resilio;
  • Adriana Gontariu, General Manager Addezia, cu o variată experiență în aria resurselor umane, dobândită în companii multinaționale și antreprenoriale. Este psiholog și coach, certificat de Fearless Organization și Neuroleadership Institute.
  • Adina Hellen Stanca, manager I.S.T.T, psihoterapeut, cu o bogată experiență de consultanță de business și resurse umane.

Pornind de la înțelegerea nevoilor companiei, care pot fi complexe și diferite, personalizăm intervențiile într-o manieră flexibilă și adaptată.

În ce măsură considerați că siguranța psihologică impactează performanța, inovarea și creativitatea în organizații?

Conform Dr. Amy Edmondson, profesor la Harvard Business School, care a început să cerceteze acest concept în 1999, siguranța psihologică reprezintă credința comună a oamenilor dintr-o echipă că nu vor fi ridiculizați sau pedepsiți dacă își exprimă ideile sau opiniile cu privire la anumite subiecte. Cercetările demonstrează că organizațiile cu un nivel mai ridicat de siguranță psihologică au performanțe mai bune la aproape orice KPI comparativ cu organizațiile care au un nivel scăzut de siguranță psihologică. Acesta este factorul care influențează semnificativ performanța, succesul companiilor și capacitatea lor de a inova.

În urmă cu câțiva ani, Google a demarat “Proiectul Aristotel”, pentru a evalua care sunt caracteristicile celor mai performante echipe, iar concluzia a fost că siguranța psihologică este esențială pentru succes.

Realitatea zilelor noastre ne arată că mediul de business actual este atât de volatil și instabil la nivel global încât, ca să reziste pe piață, companiile nu au altă variantă decât să fie agile, să se adapteze foarte repede și să inoveze ușor. Toate acestea se întâmplă când beneficiază de întregul potențial al oamenilor din echipe. Cum pot face organizațiile acest lucru? Prin crearea unui mediu în care oamenii se pot dezvolta, în care au curaj să își spună părerea, să își exprime ideile sau să spună dacă ceva îi îngrijorează, știind că nu vor fi criticați.

Siguranța psihologică se referă și la incluziune. Cum pot organizațiile să fie mai incluzive? Cum ne putem asigura că în echipă toate vocile sunt auzite? Cum se creează acel mediu și ce reguli stabilim pentru ca acest lucru să se întâmple?

Siguranța psihologică nu este un obiectiv în sine, ci un instrument pentru creșterea performanței în business, obiectivul final al oricărei organizații. 

Siguranța psihologică e un concept ușor de înțeles, care presupune o schimbare de mentalitate în procesul implementării. Addezia însoțește companiile în acest demers, pentru găsirea soluțiilor potrivite.

Care sunt pașii pe care o companie trebuie să-i urmeze pentru a construi un nivel înalt de siguranță psihologică și cum vă asigurați că acești pași sunt implementați eficient?

Procesul pe care o companie îl urmează este alcătuit din:

  • Evaluarea gradului de siguranță psihologică existent în companie prin completarea unui chestionar dezvoltat de The Fearless Organization, care conține șapte întrebări, împărțite în patru categorii (incluziune & diversitate, atitudinea față de risc și eșec, conversațiile deschise, disponibilitatea de a ajuta).
  • Interpretarea rezultatelor și debriefing realizate cu ajutorul unui practician instruit să faciliteze înțelegerea rezultatelor în așa fel încât să creeze un cadru sigur pentru oamenii din echipă și pentru manageri.
  • Elaborarea planului de acțiune în funcție de rezultate prin care, echipa evaluată decide direcția de schimbare și maniera de implementare în acord cu nevoile echipei din acel moment. Specialiștii Addezia sprijină companiile să dezvolte anumite competențe, practici și comportamente care să îmbunătățească gradul de siguranță psihologică. De exemplu: Ce întrebări să adresăm? Cum să ascultăm? Cum să ne comportăm astfel încât să construim un mediu sănătos de lucru? CEO-ul și echipa de leadership sunt cei care dau tonul schimbării în organizații prin felul în care se comportă, comunică, dovedesc empatie, compasiune și definesc ce este acceptabil în companie. Transformarea organizațională pornește de la conducere.
  • Evaluarea periodică este un proces prin care angajatorii măsoară gradul de siguranță psihologică și evaluează progresul pentru ca apoi, în funcție de rezultate, să decidă următorii pași.

Sunt anumite intervenții ale căror beneficii se pot vedea imediat, însă, în majoritatea cazurilor, schimbarea comportamentelor necesită o perioadă de timp îndelungată.

Cum abordează Addezia stigma asociată cu discuțiile despre sănătatea mintală în mediul corporativ?

Aici, abordarea poate fi împărțită în mai multe direcții:

  • Prin informarea cu privire la realitatea statisticilor legate de sănătate mintală. Numărul persoanelor care experimentează dificultăți de ordin mental și emoțional este în creștere. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS, 2021), 15 la sută dintre adulții cu drept de muncă au o astfel de afecțiune. Conform unui studiu McKinsey, aproape 60 la sută dintre angajați au afirmat că s-au confruntat cu o provocare la nivel emoțional de-a lungul vieții. O altă statistică îngrijorătoare e semnalată de studiul Asociației Psihologilor din America (APA, 2021) care arată că 59 la sută dintre angajați afirmă că stresul de la locul de muncă are un efect negativ asupra sănătății lor mintale;
  • Prin normalizarea faptului că sănătatea mintală acoperă un spectru mai larg de manifestări și că, de-a lungul vieții, oamenii trec prin etape diferite ale acelui spectru; normalizarea discuțiilor despre anxietate, stres, burnout. 95 la sută dintre oamenii care își iau concediu din cauza stresului acuză alte simptome: dureri de stomac, dureri de cap etc. Pe termen lung, este important să se reglementeze acordarea concediilor medicale asociate problemelor de sănătate mintală. Acesta este un demers care va mai dura câțiva ani și necesită informare, educație și, de ce nu, un cadru legislativ coerent;
  • Prin destigmatizare: învățăm împreună cum să recunoaștem o problemă și cum să vorbim despre ea. De asemenea, îi sprijinim pe manageri să-și dezvolte abilitățile necesare pentru a asculta, pentru a pune întrebări, pentru a putea crea un spațiu sigur pentru angajați, pentru a purta conversații dificile și necesare, pentru a iniția conversații astfel încât să respecte intimitatea oamenilor și, nu în ultimul rând, pentru a se îngriji de propria funcționare emoțională.

Puteți oferi exemple de strategii și intervenții concrete pe care Addezia le utilizează pentru a îmbunătăți sănătatea mintală și emoțională a angajaților?

Așa cum menționam, la Addezia concepem intervenții, workshop-uri, training-uri prin care oamenii își formează un set de competențe și practici necesare gestionării provocărilor, precum și soluții pentru abordarea comportamentelor toxice, diminuarea lor și creșterea rezilienței angajaților. În contextul global instabil, intervențiile au ca obiective prevenirea și gestionarea conflictelor, a situațiilor de bullying, gestionarea emoțiilor, gestionarea stresului și anxietății, creșterea rezilienței.

Cum măsurați succesul intervențiilor Addezia și ce feedback ați primit de la lansarea companiei?

Prin evaluare periodică și discuții constante, la cererea companiilor cu care colaborăm. Feedback-ul a fost pozitiv, având în vedere că beneficiile investiției în sănătatea mintală a angajaților sunt de necontestat. Sunt anumite intervenții ale căror beneficii se pot vedea imediat, însă, în majoritatea cazurilor, schimbarea comportamentelor necesită o perioadă îndelungată.

Statisticile ne arată că organizațiile care au rezultate de business superioare sunt cele care au cultivat un simț puternic al empatiei și al flexibilității, au dezvoltat noi competențe pentru a răspunde nevoilor forței de muncă și au extins suportul pentru sănătatea mintală a angajaților.

Conform unui studiu realizat pe un eșantion de peste 1.000 de companii și citat de MIT Sloan, s-a constatat că organizațiile care investesc în sănătatea mintală au performanțe mai bune, o rată de absenteism de aproape 11 ori mai scăzută, de peste trei ori mai multe șanse să-și păstreze angajații, se adaptează mai ușor la schimbare și inovează într-un mod mai eficient.

Ce planuri are Addezia pentru a extinde și pentru a diversifica serviciile oferite și cum vedeți evoluția pieței de sănătate mintală în mediul corporativ, în următorii ani?

Credem că serviciile Addezia aduc o abordare inovatoare asupra creării unui mediu de lucru sănătos, urmând să ne adaptăm în funcție de feedback-ul și nevoile care se impun.

Legat de evoluția pieței de sănătate mintală, cred că oamenii vor începe să aprecieze tot mai mult calitatea, nu cantitatea, sub toate formele lor. Consider că unele dintre soluțiile de sănătate mentală existente, cu toate ca sunt foarte bune, au o rată de utilizare mică. Anumite practici, de genul employee resource group, vor fi în creștere. Va exista o preocupare tot mai mare în jurul acestei teme.

Uitându-ne la trendurile internaționale, considerăm că, în România, piața serviciilor de sănătate mintală va crește în următorii ani, se va diversifica la nivel de soluții, dar și ca profunzime din punct de vedere al calității intervenției. Va crește presiunea asupra angajatorilor pentru a rezolva probleme care au de-a face cu modul de funcționare al companiei, care induc anxietate, stres, burnout și care nu se pot compensa prin soluțiile de wellbeing, câtă vreme mediul de lucru este unul mai puțin sănătos.

Articole din aceeași categorie
Total
0
Share