În plină criză a forței de muncă și sub presiunea tot mai mare a performanței, organizațiile ar trebui să creeze medii incluzive și să valorifice diversitatea ca să-și păstreze oamenii.
Cu toate acestea, studiul BARES D&I 2025, realizat de OPEN MINDS – Asociația pentru Diversitate și Incluziune, arată că în multe industrii din România se întâmplă exact opusul: angajații tac, se retrag sau aleg să plece, iar sectoarele care rămân captive în pasivitate pierd resursa capabilă să aducă stabilitate și inovație.
Industrii precum HoReCa și serviciile se transformă rapid și devin mai deschise și mai profesioniste. Pe de altă parte, sectoare tradiționale precum producția și administrația publică rămân blocate într-un climat al tăcerii și al pasivității și riscă să piardă oamenii valoroși exact atunci când nevoia lor este mai mare.
- Productivitatea muncii în sectorul IT&C, cu 16 la sută peste media națională. România ocupă, însă, ultimul loc în UE la inovație
- JTI România, cel mai atractiv angajator din FMCG
- Wörwag Pharma România are un nou Managing Director
Mirela Tănase, vicepreședinte OPEN MINDS: „Datele BARES D&I 2025 arată că incluziunea nu mai este un subiect de imagine, ci un răspuns strategic la provocările reale ale pieței muncii. Industriile care reușesc să creeze un climat de colaborare și respect atrag oamenii cu potențial, în timp ce organizațiile care rămân captive în excludere sau pasivitate pierd exact resursa de care depinde reziliența lor”.
Studiul a identificat patru mari tipologii de angajați – Avangardiștii incluziunii, Centrații pe sine, Spectatorii sociali și Deconectații social – care se distribuie diferit în funcție de industrie.
Avangardiștii, cei mai activi promotori ai empatiei, colaborării și echității, sunt vizibili mai ales în servicii, în HoReCa și administrație publică, unde ocupă frecvent poziții de management (46 la sută).
Centrații pe sine, orientați mai degrabă spre beneficiile individuale decât către valorile colective, cresc numeric în producție și comerț, dar raportează scăderi accentuate ale satisfacției emoționale și încrederii în echitate. Deși recunosc diversitatea, Spectatorii sociali evită să intervină și preferă o atitudine pasivă, iar Deconectații sunt cei mai vulnerabili și declară lipsă de siguranță psihologică și niveluri ridicate de stres.
Cât de incluzive sunt industriile din România
În HoReCa și comerț, ponderea Avangardiștilor a crescut spectaculos, de la 21 la sută în 2024 la 35 la sută în 2025, ceea ce indică o deschidere mai mare către incluziune și o profesionalizare treptată a sectorului. Deconectații au scăzut drastic, de la 15 la cinci la sută, iar Spectatorii sociali de la 33 la 23 la sută. Totuși, Centrații pe sine cresc, de la 31 la 37 la sută, semn că presiunea lipsei de personal obligă angajatorii să adopte practici mai incluzive pentru a-și păstra oamenii, dar în același timp individualismul rămâne prezent.
În servicii, segmentul Avangardiștilor a urcat de la 30 la 36 la sută și consolidează acest domeniu ca un pol al incluziunii sociale. Creșterea lor se reflectă și în scăderea Centraților pe sine, de la 28 la 25 la sută, ceea ce arată o orientare mai pronunțată către implicare colectivă. Deconectații scad de la 14 la 11 la sută, în timp ce Spectatorii sociali rămân constanți (28 la sută → 28 la sută).
Aceste tendințe confirmă atractivitatea sectorului pentru noile generații, care caută medii autentice, echitabile și deschise diversității.
Situația este mai complexă în administrația publică. Avangardiștii reprezintă 34 la sută dintre angajați, un procent ridicat, dar în scădere față de 36 la sută în 2024. Centrații pe sine cresc de la 22 la 28 la sută, în timp ce Spectatorii sociali scad de la 28 la 24 la sută. Deconectații rămân constanți la 14 la sută.
Datele conturează imaginea unui sector stabil și reglementat, cu o bază solidă pentru incluziune, dar în care scăderea Avangardiștilor și creșterea Centraților sugerează blocaje culturale și dificultăți în transformarea reală a climatului organizațional.
În schimb, producția rămâne dominată de tipare pasive. Avangardiștii scad puternic, de la 36 la sută în 2024 la 29 la sută în 2025, în timp ce Centrații pe sine cresc de la 24 la 27 la sută, iar Deconectații de la nouă la 17 la sută. Spectatorii sociali scad ușor, de la 31 la 27 la sută. Acest profil arată o alunecare spre dezangajare și o rezistență mai mare la schimbare și reflectă presiunile organizaționale din sector și lipsa unei culturi incluzive consolidate.
Mirela Tănase: „Industriile din România se dezvoltă în ritmuri diferite când vine vorba de incluziune. HoReCa și serviciile devin tot mai deschise și mai atractive pentru angajați, în timp ce producția sau administrația publică se confruntă cu blocaje culturale ce frânează adaptarea. Această polarizare înseamnă că, în loc să valorificăm diversitatea ca resursă strategică, riscăm să adâncim decalajele și să pierdem exact oamenii de care organizațiile au cea mai mare nevoie”.
Cultura favoritismelor și discriminării adâncește criza de personal
Studiul scoate în evidență un factor comun în toate industriile: persistența discriminărilor. Aproape jumătate dintre respondenți (45 la sută) au observat discriminări salariale, iar 39 la sută favoritisme în accesul la oportunități de carieră. Lipsa reacției la plângeri (37 la sută) și comentariile discriminatorii (36 la sută) completează acest tablou. Consecința este că, în sectoarele cu incluziune redusă, jumătate dintre angajații excluși vor să plece – dublu față de media națională, de 24 la sută.
Mirela Tănase: „Valorile personale sănătoase ale angajaților nu se pot manifesta dacă organizația nu oferă un spațiu receptiv. În lipsa acestui sprijin, chiar și cei cu potențial de leadership incluziv ajung să se retragă sau să plece. Pe o piață a muncii unde retenția și atragerea oamenilor devin critice, companiile care nu iau în serios incluziunea își subminează singure șansele de a construi stabilitate și performanță pe termen lung”.
DESPRE BARES D&I 2025
Este o inițiativă Research & Development, creată din 2024 de Cult Research și GRF+, la inițiativa OPEN MINDS, pe metodologie LOHAS (Lifestyles of Health and Sustainability). Studiul este realizat pe un eșantion de 806 de respondenți, cu o marjă de eroare de +3,5 la sută.