Beneficiile salariale cele mai oferite angajaților de companiile românești sunt tichetele de masă. Cadourile în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, pentru ocazii speciale, sunt beneficiile pe care peste 85 la sută dintre angajatori aleg să le ofere suplimentar, arată datele EY România.
Codul Fiscal românesc prevede o diversitate de beneficii extrasalariale, pentru care angajatorul, în unele cazuri, nu datorează impozit și/ sau contribuții sociale sau care, în alte cazuri, pot fi deduse din baza impozabilă pentru angajați, astfel încât rezultă un impozit pe salariu mai mic. Tabloul general al acestor avantaje reprezintă instrumentul pe care companiile din România îl pot utiliza, astfel încât să ofere un venit suficient de motivant pentru atragerea, reţinerea și fidelizarea angajaților. Întrebarea este dacă se întâmplă acest lucru și care sunt cele mai utilizate beneficii ataşate pachetelor salariale de angajatorii români.
Majoritatea respondenților pentru sondajul EY (93 la sută) le oferă angajaților, pe lângă salariul de încadrare, și diverse beneficii, ceea ce înseamnă că departamentele HR și top managementul companiilor au înțeles cele două mari avantaje ale acestei opțiuni: fidelizarea și menținerea forței de muncă, dar și diminuarea bazei de impozitare, implicit a efortului fiscal, și disponibilizarea unor fonduri ce pot fi utilizate în dezvoltarea companiei.
- Daniela Dragnea (expert în servicii financiare): “Un recrutor decide în 15 secunde dacă experiența candidatului este relevantă sau nu”
- Românii care vor să lucreze de la distanță din Turcia pot aplica online pentru obținerea vizei de nomad digital
- Irina Peptine, noul Director de Marketing Schneider Electric România, Moldova și Armenia
Topul celor mai populare beneficii
- Tichetele de masă – se confirmă că ele reprezintă beneficiul cu cea mai mare notorietate și sunt oferite de aproape toți angajatorii. Pentru mai bine de nouă din zece companii, tichetele de masă sunt nelipsite din pachetul salarial. Acestea au devenit un punct fix în crearea ofertelor de angajare și un element permanent în remunerarea forței de muncă.
- Cadouri în bani şi/ sau în natură, inclusiv tichetele cadou pentru ocazii speciale – mai mult de 85 la sută dintre respondenți agreează facilitățile fiscale de care beneficiază în cazul acestui tip de beneficiu, așa că îl oferă salariaților pentru diferitele ocazii speciale din timpul anului, cum sunt sărbătorile de Paști, Crăciunul, Ziua Copilului, 8 Martie.
- Decontarea contravalorii transportului la şi de la locul de muncă – 67 la sută dintre angajatori suportă costul deplasării la și de la locul de muncă pentru angajații proprii.
Urmează, ca pondere în topul beneficiilor oferite pe lângă salariul de bază, primele de asigurare voluntară de sănătate și/sau servicii medicale furnizate sub formă de abonament. 60 la sută dintre companii le facilitează angajaților accesul la servicii medicale private. Aproape 40 la sută dintre respondenți consideră utile, prin urmare suportă costurile aferente pentru asigurările de viață și/ sau profesionale, iar aproape o treime (32 la sută) cotizează suplimentar la fonduri de pensii facultative pentru salariații lor.
“Toate acestea pot conduce la ideea că angajatorii pun accentul nu doar pe starea de bine actuală/ imediată a angajaților, dar sunt atenți și la situația lor pe un termen mediu sau lung. Nu mai puțin important – ca o notă excepțională, dat fiind că sondajul EY a fost realizat înainte ca acestui beneficiu să-i fie asociată o facilitate fiscală favorabilă – este faptul că doi angajatori din zece acordau deja, în pachetul de beneficii extrasalariale, și posibilitatea ca salariații să acceseze servicii de wellness/ activități sportive. Va fi interesant să urmărim evoluția acestui beneficiu în perioada următoare, ținând cont că, de la 1 februarie 2023, acesta va avea avantaje fiscale substanţiale”, este de părere Dan Răuț, Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale EY România.
De luna aceasta, angajatorii pot include în lista beneficiilor extralasariale neimpozabile (această categorie intră în lista celor plafonate lunar la cel mult 33 la sută din salariul de bază) și “contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităţilor sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum şi contravaloarea abonamentelor, oferite de acelaşi furnizor care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât şi dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană”.
Separat, dacă salariatul alege să suporte direct costurile pentru activitățile sportive, ele vor putea fi deduse (în anumite condiții) din baza salarială impozabilă, în limita echivalentului în lei a 400 de euro anual. Acest cost poate fi deductibil dacă este suportat de angajat chiar și pentru persoanele aflate în întreţinerea sa, dar tot în limita cumulată a celor 400 de euro pe an.
Pe scurt, dacă prețul abonamentelor sportive este suportat personal de angajat (pentru el și/ sau persoanele în întreținere), acesta poate reprezenta o cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe salariu, iar dacă este un beneficiu acordat de angajator, poate fi asimilat unui beneficiu neimpozabil, în condițiile legii și doar pentru salariații proprii.
“În gama beneficiilor ce țin de activități sportive, asigurarea accesului la serviciile centrelor de fitness a fost poate cel mai frecvent folosit de angajatori în pachetele salariale și chiar în condițiile în care nu avea neapărat vreun avantaj fiscal suplimentar. Cu atât mai mult cu cât beneficiul devine atractiv și din punct de vedere al taxelor, recomandăm companiilor să-și lărgească orizonturile de analiză și să privească cu atenție întreaga gamă de astfel de servicii (și nu doar centrele fitness), întrucât pot fi plăcut suprinşi să descopere o paletă mult mai cuprinzătoare de activități sportive eligibile care, prin tratamentul fiscal favorabil, ar putea îmbogăți lista existentă de beneficii extrasalariale. Interesul este crescut și din partea salariaților, iar multe departamente HR probabil că deja au primit și întrebări pe această temă din partea angajaților. Pare a fi momentul oportun ca acest beneficiu să fie analizat și luat în considerare“, explică Dan Răuț.
Activitățile potențial eligibile, potrivit legislației, sunt cele încadrate la codurile CAEN de mai jos:
- 9311 – Activități ale bazelor sportive – prin exploatarea instalațiilor destinate evenimentelor sportive desfășurate în sală sau în aer liber, cum ar fi stadioane de fotbal, hochei, cricket, rugby; piste pentru cursele de automobile, câini, cai; bazine de înot și stadioane de atletism; arene și stadioane pentru sporturi de iarnă; arene de hochei pe gheață; arene de box; terenuri de golf; piste de popice.
- 9312 – Activități ale cluburilor sportive (fie că sunt cluburi profesioniste, semi-profesioniste sau de amatori) – ex. cluburi de fotbal, popice, natație, golf, box, sporturi de iarnă, șah, atletism, tir etc.
- 9313 – Activități ale cluburilor și centrelor de fitness și culturism
Din această perspectivă, angajatorii au la îndemână și pot concepe programe și pachete atractive pentru salariați, în contextul trendului general, de creștere a interesului pentru sport și o viață sănătoasă.
Potrivit sondajului, opt din zece angajatori sunt la curent cu noutățile fiscale în ceea ce privește beneficiile salariale, așa cum sunt prevăzute de OUG nr.16/2022 care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023. “Este o dovadă de maturitate și educație fiscală de un nivel tot mai ridicat al companiilor autohtone, al trendului ascendent pe care se află necesitatea de a înțelege în profunzime și de a aplica intern, pentru angajați, cât mai multe dintre facilitățile permise de Codul Fiscal“, este de părere Claudia Sofianu, Partener, lider Impozit pe venit şi contribuţii sociale EY România, EY CESA People Advisory Services Leader.
Doar trei din zece angajatori consideră că modificările legislative (i.e., privind beneficiile extralasariale limitate la 33 la sută din salariul de bază) nu le impactează deloc politica de compensații și beneficii, ceea ce înseamnă că pentru un procent mare (circa 70 la sută), anul acesta va însemna, inevitabil, un moment de analiză în detaliu a pachetului de beneficii.
Totuși, 80 la sută dintre respondenţi consideră că modificările legislative nu le impactează semnificativ bugetul alocat acum și preconizează că nu vor suporta costuri suplimentare în mod substanțial. Se remarcă termenul “substanțial”, deoarece este evident că, într-o măsură mai mică sau mai mare, majoritatea angajatorilor vor ajunge măcar să pună pe agenda de discuții și acest punct.
Singura egalitate din sondajul EY s-a înregistrat la întrebarea privind varianta pentru care vor opta dacă vor surveni modificări legislative cu impact asupra costurilor și, astfel, vor fi nevoiți să efectueze modificări ale politicii actuale de beneficii. Jumătate dintre companii declară că, la nevoie, vor opera modificări ale categoriilor de beneficii, astfel încât să păstreze bugetul actual și, deci, să nu suporte cheltuieli suplimentare.
Cealaltă jumătate, partea plină a paharului, se arată deschisă creșterii bugetului actual de compensații și beneficii salariale, ținând cont și de facilitățile fiscale ce pot aduce plus-valoare din perspectiva angajatorului și din a salariatului.
“Orice modificare legislativă ce se referă la impozitarea salariilor și la eventualele facilități fiscale pe care le aduc ofertei de beneficii extrasalariale va trebui atent analizată de angajatori, pentru că vor fi nevoiți să-și reconfigureze politica de compensații și beneficii, să-și ajusteze bugetele și să adapteze realitatea internă a companiei la noul context fiscal, pe măsura apariției acestor modificări – și, nu în ultimul rând, să-și mențină sau chiar să-și crească atractivitatea în ochii salariaților și/ sau candidaților“, arată Claudia Sofianu.
Studiul EY România pe tema beneficiilor extrasalariale s-a derulat în decembrie 2022-ianuarie 2023 și este bazat pe răspunsurile a 114 respondenți, membri din echipe de conducere cu funcții de la middle-management, până la CEOs/ Managing Partners, Chief Financial Officer, președinți, directori, din companii din comerț (19,7 la sută), servicii profesionale – cercetare, consultanță, comunicare (7,9 la sută), IT, software și internet (13,2 la sută), servicii financiare (10,5 la sută), imobiliare/construcții (10,5 la sută), industria grea (3,9 la sută), farma (3,9 la sută), agricultură (2,6 la sută), industria auto (2,6 la sută), telecomunicații (1,3 la sută), petrol și gaze (1,3 la sută).
DESPRE EY
Este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 365.399 de angajați în peste 800 de birouri în 150 de țări. Prezentă în România din 1992, este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Compania are birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău.
