Cluj vs. București: Cine câștigă “războiul”

În contextul schimbărilor tehnologice, demografice și culturale din România, EY a comparat două dintre cele mai mari orașe ale țării, București și Cluj-Napoca. Analiza își propune să identifice principalele diferențe și ritmul lor de dezvoltare din punct de vedere demografic, educațional, economic, cultural și turistic, dar și să ofere o perspectivă utilă locuitorilor și celor care intenționează să deschidă o afacere în cele două orașe.

București este orașul cu cel mai mare număr de locuitori, cel mai important centru industrial și comercial din țară. Conform Oxford Economics, în 2017, a fost unul dintre cele mai performante orașe, cu o creștere economică peste media europeană. Acest lucru se datorează în mare măsură sectorului de servicii, tot mai important pentru Capitală, cu o pondere de 23 la sută din PIB, în 2017.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Cluj-Napoca este însă pe locul 29 într-un clasament care măsoară calitatea vieții în 72 de orașe din Europa, cu 26 de locuri mai sus decât București. Clujul punctează mai bine nu numai în privința calității vieții, ci și a siguranței, facilităților medicale, serviciilor de transport și gestionării ambuteiajelor în trafic, potrivit datelor de la centrul Numbeo. Costul chiriilor în raport cu veniturile ridică o problemă în orașul transilvănean, fiindcă sunt cu aproape două puncte mai mari decât în București (12,6 vs. 11).

Concluziile cercetării realizate de EY România

  1. Creșterea populației are loc într-un ritm mai stabil în Cluj. Populația Capitalei a scăzut, între 2013 și 2017, cu circa 55.000 locuitori (0,7 la sută). Numărul locuitorilor din Cluj-Napoca a crescut, în acest timp, cu circa două procente.
  2. Bucureștiul importă capital uman prin atragerea celui mai mare număr de imigranți, față de alte orașe, iar Clujul înregistrează o mică pierdere la acest capitol. Creșterea numărului de locuitori din Cluj, în ultimii cinci ani, se bazează mai ales pe sporul natural pozitiv. Sporul natural negativ din București are ca efect scăderea populației.
  3. Ambele orașe au un flux constant de studenți, însă Bucureștiul, cu peste 30 de universități, are cei mai mulți absolvenți, cu potențial ulterior de încadrare pe piața muncii.
  4. În Cluj, procentul salariaților din totalul populației e mai mare față de București (50 vs. 43 la sută), chiar și în IT. Orașul transilvănean rămâne lider ca număr de angajați din domeniu, raportat la populație (1,9 vs. 1,4 la sută).
  5. În cei cinci ani de referință, rata șomajului la nivel de localitate este mai mare în București și se menține așa pe toată perioada analizată (1,3 în 2017), comparativ cu cea din Cluj-Napoca (0,7 în 2017).
  6. Cel mai mare preț al chiriei locuințelor se înregistrează în Cluj-Napoca, cu circa trei la sută mai mare decât București. În Cluj, un metru pătrat cumpărat al locuințelor de la periferia orașului costă cu până la 20 la sută mai mult. Bucureștiul este mai scump în ceea ce privește utilitățile (apă, electricitate), cu +3 la sută, dar și mesele în oraș la restaurant – cu până la 20 la sută.
  7. Cu un număr de locuințe de șase ori mai mare decât în Cluj (850.000 vs. 142.000), datorate întinderii mai mari, Capitala este codașă la suprafața locuibilă. Casele bucureștenilor sunt, în medie, mai mici cu circa patru metri pătrați. Și când vine vorba de spațiul verde, clujenii se bucură de mai mult, cu patru metri pătrați în plus pe cap de locuitor (21,4 în București vs. 25,3 în ClujNapoca).
  8. Cea mai mare creștere a numărului de înmatriculări de firme noi și PFA în 2017 a avut loc în județul Cluj, cu 50 la sută mai multe față de 2016 (5674 / 8532). Deși creșterea e mai mare pentru Cluj (50 vs. 23 la sută), în valori absolute s-au înființat cu 70 la sută mai multe firme în București.
  9. Deși conduce detașat, la nivel de țară, la numărul turiștilor, Capitala rămâne în urma Clujului la creșterea numărului lor de la un an la altul (creștere relativă București 23 vs. 50 la sută în Cluj). Capitala rămâne mai atractivă din punct de vedere cultural și are mai multe obiective culturale de vizitat.

Datele analizate pentru cele două orașe confirmă Clujul ca principalul competitor al Capitalei prin standardele de viață ridicate pe care le oferă, gestionarea forței de muncă prin rata șomajului scăzută, creșterea numărului de salariați, implicit creșterea numărului de locuitori, dar și a numărului de turiști. Orașul dezvoltă o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cu universitățile locale, bazate pe inovare, tehnologizare, cercetare, IT.

Schimbările demografice negative vor influența însă dezvoltarea economică a Capitalei. Ritmul de creștere economică de aici va încetini la 2,3 la sută creștere PIB, în următorii cinci ani, în condițiile în care, în 2017, s-a înregistrat o creșterede 7,2  la sută, conform estimărilor Oxford Economics. Populația activă a Capitalei a scăzut, în ultimii ani, cu circa trei la sută, și se previzionează menținerea aceluiași ritm de scădere pentru următorii cinci ani, fapt ce va avea repercusiuni asupra creării locurilor de muncă din București.

“În condițiile în care sistemul fiscal este unitar, iar <marja de manevră> a autorităților în materie de nivel al impozitării este extrem de limitată, competiția pentru atragerea investițiilor are loc înalte sectoare decât fiscalitatea. E posibil ca localizarea geografică mai bună (proximitatea cu granița de vest) și politicile locale în ceea ce privește infrastructura să fie factori decisivi, care să conducă la o creștere spectaculoasă a Clujului față de București. În plus, rămâne de urmărit și evoluția celorlalte orașe mari. Timișoara și Iași sunt deja într-o puternică efervescență, iar Oradea și Alba Iulia vin puternic din urmă”, spune Gabriel Sincu, Partener Asociat în Departamentul de Asistență fiscală și Juridică, EY România.

Despre studiu

A fost realizat pe baza analizei datelor publice puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Numbeo – bază de date online, Oxford Economics și alte surse externe, ce au avut ca obiect de studiu fenomenele economice și demografice din cele două orașe. Perioada de analiză și consultare a datelor publice: septembrie-noiembrie 2018.

Articolul anterior

Un român, noul președinte al federației experților contabili europeni

Articolul următor

Cinci studenți de excepție, câștigătorii Burselor Telekom

Articole din aceeași categorie
Total
0
Share