În căutarea unui echilibru între nevoia de mână de lucru şi competitivitate, Germania se gândeşte să introducă şi ea săptămâna de lucru de patru zile, o idee studiată deja în alte ţări europene şi testată de unele companii.
Subiectul apare însă pe agenda primei economii europene într-un moment în care se prefigurează spectrul unei recesiuni, ceea ce stârnește nemulțumiri în rândul patronatului. Alţii văd însă în această criză șansa unor transformări radicale.
Pentru Maximilian Hermann, weekendul începe vinerea, când îşi pune casca pentru a face un tur cu motocicleta prin Alpii bavarezi. Precum colegii săi, acest manager de proiect, în vârstă de 29 de ani, a făcut trecerea la săptămâna de lucru de patru zile la începutul anului. Angajatorul său, firma KlimaShop, care se ocupă cu instalarea de pompe de căldură şi sisteme de aer condiţionat la Augsburg, sudul Germaniei, este una din companiile care, la începutul anului, au trecut la săptămâna de lucru de patru zile şi un total de 38 de ore lucrate, în loc de 40, împărţite în cinci zile. Altfel spus, cei 30 de angajaţi de la KlimaShop lucrează în fiecare zi cu o oră şi jumătate mai mult, dar au o zi liberă suplimentară în fiecare săptămână, cu acelaşi salariu, notează Agepres.
- Dragoș Georgiță, VP of Engineering @ Adobe România: 20 de ani în Adobe, de la inginer într-un startup bucureștean la VP. “Leadershipul nu începe când primești un titlu”
- Blocaje în platforma WorkinRomania. Ce opțiuni au companiile care vor să angajeze lucrători non-UE
- ABN AMRO Clearing Bank își extinde prezența în România și se mută în cea mai mare clădire de birouri din țară
În cursul negocierilor salariale anuale pentru lucrătorii din industria siderurgică, de la mijlocul acestei luni, puternicul sindicat IG Metall intenţionează să solicite introducerea săptămânii de lucru de patru zile și o reducere a programului de lucru săptămânal de la 35 la 32 de ore, la acelaşi salariu.
Firma de consultanţă în management Intraprenoer va pilota primul mare test ce vizează săptămâna „scurtă” în Germania, împreună cu 4 Day Week Global, care a realizat deja studii similare în alte ţări, în special în Marea Britanie. Din 2024, până la 50 de companii de diferite mărimi şi sectoare ar urma să testeze, timp de şase luni, o reducere a programului de lucru la acelaşi salariu, cu obiectivul de a evita o scădere a productivităţii. Potrivit Intraprenoer, care a introdus vinerea liberă pentru angajaţii săi încă din 2016, 33 de companii sunt interesate să participe la acest experiment.
Însă există deja mai multe companii care au făcut deja acest pas. Wolfgang Schmidt, fondatorul unei companii care produce maşini unelte la Hamburg, a introdus săptămâna de lucru de 38 de ore de la finele lui 2022, ca să le permită celor circa 30 de angajaţi, care fac naveta zilnic, să „facă economii de combustibil şi bani”. În oraşul Wedel, din apropiere de Hamburg, administraţia locală a introdus săptămâna de lucru de patru zile ca să atragă personal „mai competent şi motivat”.
Pe lângă un mai bun echilibru între viaţa profesională şi cea privată şi o productivitate crescută, trecerea la săptămâna de lucru de patru zile ar reduce „unul din cele mai ridicate procente de salariaţi care lucrează în regim part-time din Europa”, susţine Sophie Jaenicke, responsabilă pentru programul de lucru în conducerea sindicatului IG Metall.
Potrivit unui studiu realizat de fundaţia Hans-Boeckler, 81 la sută dintre germani susţin trecerea la săptămâna „scurtă”. În timp ce, în Belgia, angajaţii au dreptul să ceară introducerea săptămânii de lucru de patru zile încă de la finele lui 2022, în Germania legea le permite angajaţilor şi angajatorilor să cadă singuri de acord cu privire la programul de lucru, care poate ajunge la maximum 48 de ore pe săptămână.
Entuziasmul unora este calmat de numeroşi patroni şi economişti, printre care şi Holger Schaefer, care estimează că o reducere a timpului de lucru de ordinul a 20 la sută „ar avea rezultate economice dezastruoase”. Dacă „limitarea activităţilor neproductive şi condensarea muncii” este fezabilă în activităţile de la birou, în sectorul industrial, „toate posibilităţile de a creşte productivitatea sau eficacitatea au fost deja epuizate”, susţine Schaefer, expert la institutul economic IW din Köln. Potrivit acestuia, odată cu agravarea penuriei de mână de lucru, care are legătură cu pensionarea generaţiei baby-boomers, reducerea programului de lucru ar antrena, inevitabil, o diminuare a cantităţii de bunuri şi servicii produse.
Săptămâna de lucru de patru zile este „un vis nerealist”, spune şi directorul institutului IW, Michael Hüther, potrivit căruia soluţia ar fi majorarea programului de lucru şi nu scurtarea sa.
La rândul său, ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, respinge ideea că săptămâna de lucru de patru zile, la acelaşi salariu, va deveni regula în cea mai mare economie a Europei. „Niciodată în istorie o societate nu şi-a crescut prosperitatea prin mai puţină muncă. Cheia prosperităţii rămâne munca din greu”, afirmă Lindner, preşedintele Partidului Liber Democrat (FDP), unul din partidele din coaliţia la putere.