După un an de negocieri, guvernul spaniol a dat undă verde, ieri, reducerii săptămânii de lucru de la 40 la 37,5 ore, deși nu există acum o garanție a unei majorități care să permită trecerea proiectului de lege prin parlament, transmite France Presse.
„Este o zi istorică, deoarece durata legală a săptămânii de lucru nu a mai fost modificată în Spania de 41 de ani. Reducerea zilei de lucru va îmbunătăți productivitatea. Nu are rost să petrecem ore și ore la serviciu – totul este să fim eficienți”, a declarat ministrul Muncii, Yolanda Diaz, membră a partidului considerat de extremă stânga Sumar și responsabilă de conducerea acestei reforme.
Textul adoptat este rezultatul unui acord semnat la 20 decembrie cu principalele sindicate ale salariaților, Uniunea Generală a Muncitorilor și CCOO, dar fără organizațiile patronale, care au decis să părăsească masa negocierilor, în noiembrie, după 11 luni de întâlniri fără rezultat.
- „Giganții” tech IBM și Amazon Web Services deschid un laborator de inovare în București
- Încep recrutările pentru Paști. Peste 15.000 de joburi în retail, turism, industria alimentară sau entertainment, postate pe eJobs, în ultima lună. Salariul mediu propus: 3.500-5.000 de lei
- Ministrul Muncii: Piața forței de muncă are cea mai mare dinamică din istorie
Reprezentanții patronatelor sunt îngrijorați de impactul reformei asupra competitivității. Ele consideră că nu toate sectoarele de activitate sunt pe picior de egalitate și că o reducere generală a timpului de lucru ar putea slăbi anumite întreprinderi, notează Agerpres.
În programul comun încheiat în octombrie 2023, Sumar și Partidul Socialist Spaniol s-au angajat să reducă săptămâna legală de lucru de la 40 la 37,5 ore până la 31 decembrie 2025, fără vreo pierdere de salariu. Această reducere se va aplica pentru aproape 12 milioane de angajați din sectorul privat, în special din comerț, catering și agricultură. Programul redus este deja aplicat în administrația publică și în marile companii.
Principala provocare pentru guvernul lui Pedro Sanchez, care nu dispune de o majoritate absolută în Camera Deputaților, este să-și convingă partenerii parlamentari de meritele reformei. Acordul aprobat ieri s-a lovit de reticența Partidului Naționalist Basc și a grupului pro-independență catalan Junts per Catalunya, două formațiuni aliate ale Executivului, dar care au reputația de a fi apropiate de mediul de afaceri.
