Numărul angajaților din România care vor să-și schimbe locul de muncă în următoarele 12 luni a crescut în 2023. 18 la sută dintre respondenții sondajului PwC Hopes & Fears Workforce își exprimă această intenție, față de 16 la sută în 2022.
Cei mai predispuși să-și schimbe locul de muncă sunt tinerii din Generația Z (angajații cu vârste între 18 și 26 de ani) – 28 la sută, urmați de 22 la sută dintre Millenials (27-42 de ani).
”Încetinirea creșterii economice și inflația au erodat puterea de cumpărare la un nivel record pentru ultimul deceniu și au afectat veniturile angajaților. Deși companiile au făcut, în general, eforturi de a atenua impactul acestui context economic prin majorări salariale, creșterea continuă a prețurilor din ultimii doi ani i-a determinat pe mulți angajați să ia în considerare schimbarea locului de muncă. Pe lângă impactul crizelor multiple asupra economiei, care impun transformarea modelelor de business, companiile trebuie să-și ajusteze politicile de resurse umane”, declară Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România.
- Jumătate dintre funcţionarii publici din România nu ştiu ce servicii online oferă instituţia în care lucrează
- De la știința cifrelor la mânuirea penelului: Emil Bituleanu, ex-director general la Libra Internet Bank, a lansat o carte autobiografică
- Microsoft, Google, Continental, Oracle și Bosch sunt cei mai doriți angajatori în România, în 2024
Procentul angajaților din România cărora salariul le ajunge doar pentru cheltuielile curente a urcat de la 55 la 57 la sută, în acest an, iar 13 la sută se descurcă greu să plătească facturile în fiecare lună. A crescut ușor și procentul angajaților care vor să ceară o mărire de salariu, de la 40 la sută în 2022, la 41 la sută. În schimb, s-a redus procentul celor care vor să ceară o promovare, de la 39 la 31 la sută. Ca să-și suplimenteze veniturile, zece la sută dintre angajații din România au un al doilea job, un procent mai mic decât cel la nivel global, de 16 la sută.
Consecința este că nivelul general de satisfacție față de locul de muncă continuă să scadă. 53 la sută dintre respondenții locali se declară mulțumiți, cu un punct procentual mai puțini decât anul trecut. ”Nivelul general de satisfacție la locul de muncă a scăzut în comparație cu anii trecuți din cauza multor factori. Problemele economice, războiul, incertitudinea sanitară și socială din perioada pandemiei au amplificat anxietatea, epuizarea – burn out și, în final, nemulțumirea. Ce pot face companiile ca să ajute angajații și să le câștige atașamentul: să dea o mai mare importanță stării de bine, având o abordare bazată pe date. Sunt necesare multe analize în spatele deciziilor, dar important e ca tot mai multe organizații să conștientizeze schimbările și să aibă o abordare diferită”, afirmă Daniel Anghel, Partner, Tax, Legal and People Services Leader, PwC România.
Companiile au metode de recrutare învechite, iar angajații nu înțeleg urgența îmbunătățirii competențelor
Pe o piață a forței de muncă competitivă, angajatorii pierd talente valoroase din cauza unor abordări de modă veche în materie de recrutare și dezvoltare. Spre exemplu, 37 la sută dintre angajații români spun că au aptitudini care nu reies clar din diplome sau din denumirile posturilor deținute anterior, iar 25 la sută cred că angajatorii se concentrează prea mult pe istoric și insuficient pe aptitudini. Astfel, este foarte probabil ca firmele să nu recunoască abilitățile pe care angajații le au și pe care ar putea să le utilizeze în folosul companiei.
31 la sută dintre angajați spun că diplomele lor formale nu sunt relevante pentru locul de muncă și alți 37 la sută simt că au ratat oportunități fiindcă nu cunosc persoanele potrivite care să le recomande.
”Vorbim de mult timp despre discrepanțele dintre competențele existente și cele necesare pe piața muncii, în contextul digitalizării și al transformării. Estimările arată că noile tehnologii vor afecta anual între cinci și zece la sută dintre locurile de muncă din fiecare organizație. Această situație ar putea deveni și mai complicată – având în vedere entuziasmul, dar și îngrijorarea din jurul inteligenței artificiale – și va necesita o pregătire tot mai sofisticată, care să includă nu doar competențe tehnice, ci și competențe umane precum creativitatea, comunicarea, gândirea critică și rezolvarea problemelor. Abilitățile umane nu pot fi înlocuite de un algoritm și îi ajută pe oameni să se adapteze la noul context și noile tehnologii”, arată Oana Munteanu, Director People & Organisation, PwC România.
În timp ce angajatorii estimează că abilitățile angajaților vor fi perturbate în următorii cinci ani și necesită perfecționare, angajații gândesc puțin diferit. Doar 37 la sută sunt de acord că abilitățile necesare pentru a avea succes la locul de muncă se vor schimba semnificativ în următorii cinci ani și doar 42 la sută au o idee clară despre cum se vor schimba abilitățile necesare pentru munca lor.
Tinerii sunt mai optimiști în legătură cu impactul AI asupra carierei lor
Respondenții români par a fi în mare măsură optimiști cu privire la inteligența artificială și citează mai frecvent impactul său pozitiv decât pe cel negativ. Mai mult de jumătate (57 la sută) au ales cel puțin o afirmație pozitivă cu privire la impactul AI asupra carierei – le va crește productivitatea, va aduce oportunități de a învăța noi competențe sau va crea oportunități de angajare -, iar 33 la sută au ales cel puțin o afirmație negativă.
Sondajul relevă și disparități demografice în ceea ce privește atitudinea angajaților față de inteligența artificială. Generațiile Baby Boomers (59-68 de ani) și Gen X (43-58 de ani) sunt mult mai predispuse să se aștepte ca AI să nu aibă impact asupra carierei lor – 39 la sută, respectiv 29 la sută, față de 21 la sută din Generația Z și 26 la sută din Millennials.
Aflat la a doua ediție în România și a patra la nivel global, sondajul PwC Hopes & Fears Workforce a strâns răspunsuri de la aproape 54.000 de angajați din 46 de țări și teritorii, dintre care peste 500 din România.
DESPRE PWC
Este o rețea de firme prezentă în 152 de țări, cu mai mult de 328.000 de profesioniști care oferă servicii în domeniul auditului, consultanței fiscale și pentru afaceri.
