Bunăstarea la locul de muncă a devenit un subiect esențial de discuție în ultimii ani, cu o importanță tot mai mare în contextul schimbărilor socio-economice și tehnologice.
Odată cu pandemia, companiile au fost nevoite să-și reevalueze programele de wellbeing dedicate angajaților, să le înțeleagă mai bine nevoile și să implementeze soluții inovatoare pentru a răspunde acestor nevoi. Amanda Augustine, expert internațional în domeniul dezvoltării carierei, reprezentant CVapp, oferă câteva sugestii prin care companiile și angajații pot lucra împreună pentru a crea medii de lucru sănătoase, productive și echilibrate.
AngajatorulMeu.ro: Cum poate fi definită „bunăstarea la locul de muncă” în 2023?
AMANDA AUGUSTINE: Programele pentru sănătate și bunăstarea angajaților au căpătat tot mai mare importanță în ultimii ani, în special în contextul pandemiei de COVID-19, când companiile la nivel mondial au început să introducă astfel de programe sau să extindă aria de beneficii existente pentru a-i ajuta pe angajați să facă față stresului suplimentar, prioritizând astfel sănătatea psihică și fizică. Tendința de „demisie tacită” și deficitul de forță de muncă au pus o presiune suplimentară asupra angajatorilor, pentru a oferi programe axate pe bunăstarea angajaților, astfel încât să poată atrage și să poată păstra cele mai bune talente pentru echipele lor.
În contrast, incertitudinea economică din 2023 a pus la încercare angajamentul multor companii față de starea de bine a angajaților, deoarece programele lor de beneficii și de wellness sunt analizate cu atenție de directorii financiari. Unele companii au renunțat la o parte dintre programele lor interne pentru a reduce costurile și pentru a crește profiturile, în timp ce altele continuă să investească în astfel de inițiative ca să-și consolideze poziția pe piața forței de muncă, să îmbunătățească performanța și productivitatea angajaților și să le ridice moralul.
- Productivitatea muncii în sectorul IT&C, cu 16 la sută peste media națională. România ocupă, însă, ultimul loc în UE la inovație
- JTI România, cel mai atractiv angajator din FMCG
- Wörwag Pharma România are un nou Managing Director
Cum credeți că poate fi influențată bunăstarea personală de echilibrul dintre viața profesională și cea personală?
Echilibrul dintre viața profesională și cea privată joacă un rol semnificativ în influențarea bunăstării personale ale unui angajat. Menținerea unui echilibru sănătos între muncă și viața personală poate oferi numeroase beneficii, printre care mai puțin stres, o sănătate fizică și psihică îmbunătățită, relații mai bune la locul de muncă și în afara acestuia, o productivitate sporită și o mai mare satisfacție la locul de muncă, pentru a numi doar câteva dintre acestea.
Atunci când reușim să stabilim un echilibru adecvat între viața profesională și cea privată, avem mai mult timp pentru a investi în activități de dezvoltare personală și grija față de sine, pentru a ne conecta cu cei dragi sau, pur și simplu, pentru a ne relaxa. Toate acestea contribuie la evitarea epuizării, anxietății și depresiei.
Atât angajatorii, cât și angajații, ar trebui să recunoască importanța atingerii și menținerii acestui echilibru, pentru a asigura atât succesul profesional, cât și cel personal.
Angajatorii sunt responsabili pentru crearea unui mediu de lucru favorabil prin implementarea de beneficii și programe care să reducă factorii de stres la locul de muncă și să promoveze echilibrul între viața profesională și cea privată. Comunicarea este esențială în acest sens.
De ce este esențială promovarea bunăstării la locul de muncă, mai ales în climatul de afaceri actual?
Epuizarea profesională sau burnout-ul este un concept care a devenit tot mai frecvent în cultura contemporană a locului de muncă, încât în 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a adăugat epuizarea profesională în clasificarea bolilor. Acest „fenomen ocupațional„ este caracterizat de sentimente de epuizare sau extenuare energetică, distanțare mintală crescută de locul de muncă sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă și o eficacitate profesională redusă.
Bunăstarea la locul de muncă este un aspect esențial, atât pentru angajați, cât și pentru întreaga organizație. Aceasta nu reprezintă doar o preocupare pentru confortul individual, ci și o componentă vitală a succesului unei companii. Când angajații se simt bine la locul de muncă, sunt mai motivați și mai implicați în ce fac. Acest angajament crescut se traduce într-o productivitate mai mare și în performanțe mai bune pentru companie. În plus, un mediu de lucru ce promovează bunăstarea poate atrage talente de top și contribuie la consolidarea brandului de angajator.
Într-o lume în care competitivitatea pe piața muncii e una crescută, investiția în bunăstarea angajaților nu mai este doar un „trend”, ci o necesitate pentru a asigura succesul pe termen lung al companiei și un pilon important în strategia de dezvoltare a organizației.
Ce strategii le recomandați companiilor pentru a menține și pentru a îmbunătăți bunăstarea emoțională și mintală a angajaților?
Angajatorii sunt responsabili pentru crearea unui mediu de lucru favorabil prin implementarea de beneficii și programe care să reducă factorii de stres la locul de muncă și să promoveze echilibrul între viața profesională și cea privată. Comunicarea este esențială în acest sens. În timp ce angajații trebuie să-și exprime nevoile față de angajatori, aceștia, la rândul lor, trebuie să fie deschiși să asculte și să explice clar așteptările lor.
În plus, companiile ar trebui să ia în considerare utilizarea următoarelor strategii pentru a îmbunătăți sănătatea emoțională și bunăstarea emoțională a angajaților:
- Acordarea opțiunii de a lucra de acasă: Această flexibilitate le poate permite angajaților să-și echilibreze mai bine viața profesională și cea personală;
- Încurajarea angajaților de a stabili limite clare: De exemplu, liderii ar putea stabili o politică conform căreia angajații nu au voie să verifice e-mailurile după o anumită oră noaptea sau în weekend;
- Vouchere de wellness: Oferirea de programe de wellness sau beneficii pentru angajați, cum ar fi abonamente la săli de sport, resurse sau cursuri de mindfulness, poate duce la o forță de muncă sănătoasă din punct de vedere fizic și psihic;
- Încurajarea odihnei: Atunci când echipa de conducere a unei companii își încurajează angajații să-și folosească timpul de concediu și să ia pauze, aceasta poate contribui în mare măsură la reducerea epuizării angajaților. Acest lucru este deosebit de important în mediile cu presiune ridicată, precum startup-urile.
Atragerea și dezvoltarea talentelor este un proces continuu, care necesită dedicare și o abordare strategică.
Care considerați că sunt principalele bariere în atingerea unui nivel optim de bunăstare, și cum se pot depăși acestea?
Unele dintre cele mai frecvente bariere în calea atingerii unei bunăstări ideale sunt următoarele:
- Lipsa de forță de muncă: Atunci când companiile au mai multă muncă de făcut decât angajați pentru a o duce la bun sfârșit, există adesea presiuni asupra angajaților să lucreze mai multe ore pentru a face treaba. Din păcate, această soluție pe termen scurt poate afecta bunăstarea și poate duce la epuizare.
- Lipsa de claritate: Atunci când prioritățile și obiectivele companiei sunt neclare sau se schimbă frecvent și neașteptat, acest lucru poate provoca o mulțime de stres.
- Absența sprijinului administrativ: Atunci când o organizație nu dispune de un sprijin administrativ adecvat, angajații sunt forțați să preia sarcini suplimentare în afara fișei postului lor. Acest lucru este deosebit de frecvent în mediile de lucru de tip start-up și poate duce la zile de lucru lungi și la niveluri ridicate de stres.
- Eșecul de a stabili limite: Atunci când nu se stabilesc din timp limite clare între muncă și viața personală, angajaților le poate fi dificil să se deconecteze cu adevărat. Această deconectare este esențială pentru ca angajații să se odihnească cât mai bine.
Ce practici și abordări sugerați pentru atragerea și, apoi, pentru valorificarea și dezvoltarea talentelor în organizații?
Pentru a atrage, valorifica și dezvolta talentele în organizații, este necesar să fie adoptată o abordare strategică și proactivă. Spre exemplu, recrutarea și selecția atentă a personalului. Orice angajator trebuie să aibă capacitatea de a identifica candidații cu potențial ridicat și compatibili cu cerințele organizației, valorile și cultura acesteia. În acest sens, se recomandă folosirea unor evaluări obiective și interviuri comportamentale pentru a identifica talentele potrivite.
În ceea ce privește programul de onboarding, el trebuie să fie unul eficient. E important ca angajatorii să ofere un proces de integrare bine structurat și personalizat pentru noii angajați. De asemenea, este importantă investiția constantă în programe de dezvoltare profesională și personală pentru angajați, precum traininguri de soft-skills sau specializare pe anumite arii, coaching, mentorat, pentru a forma o echipă pregătită și actualizată la cerințele pieței.
În egală măsură, se recomandă revizuirea politicilor existente sau absența acestora, care sprijină echilibrul dintre viața profesională și cea privată și căutarea domeniilor în care se pot aduce îmbunătățiri. În acest mediu de lucru post-pandemic, oferirea unor programe de lucru flexibile și prioritizarea inițiativelor care promovează un echilibru sănătos între viața profesională și cea privată sunt necesare pentru a atrage și a reține talentele de top. Sunt și de luat în considerare opțiunile de lucru la distanță, orele flexibile și săptămânile de lucru condensate, printre alte inițiative, care ar funcționa cel mai bine în cadrul culturii companiei.
Mediul economic actual face ca mulți profesioniști să prioritizeze angajatorii care oferă pachete de compensații și beneficii competitive. Se recomandă realizarea unor cercetări cu privire la benzile de salarizare tipice pentru posturile pe care le angajați, ținând cont de dimensiunea companiei, de sectorul de activitate și de locație, pentru a asigura capacitatea de a oferi pachete de compensații la nivelul pieței, pentru potențialii angajați.
Este importantă revizuirea și actualizarea periodică a strategiilor de atragere și dezvoltare a talentelor, pentru a menține compania la un nivel competitiv și pentru a răspunde nevoilor în evoluție. Atragerea și dezvoltarea talentelor este un proces continuu, care necesită dedicare și o abordare strategică. Prin implementarea acestor practici și abordări, se pot forma resurse umane puternice, care contribuie la succesul pe termen lung al organizației.
Cum pot îmbunătăți angajatorii rata de retenție prin programele de HR?
Un raport recent, realizat de Workhuman și Gallup, arată că programele de wellness pentru angajați pot contribui la reducerea ratei de epuizare, la îmbunătățirea statutului social, la o mai mare apartenență și la un sentiment sporit de prosperitate în organizație. Angajații care au acces la programe de wellness pentru companii sunt mai sănătoși, mai fericiți și mai productivi. 67 la sută dintre angajații care lucrează pentru companii cu programe de wellness spun că le place mai mult locul de muncă și sunt mai predispuși să își recomande angajatorul altora.
În plus, pe lângă reducerea absenteismului angajaților cu 14-19 la sută, companiile care oferă programe pentru bunăstare au mai mult succes în atragerea de noi talente și în retenția angajaților. Peste jumătate dintre candidații din generațiile Z și Y consideră că programele de wellness sunt importante în evaluarea oportunităților de angajare.
Care sunt cele mai eficiente metode de evaluare a performanței și satisfacției angajaților în acest moment?
Pe lângă trimiterea anuală a unui sondaj anonim, prin care se verifică bunăstarea la locul de muncă, specialiștii recomandă trimiterea unor sondaje mai scurte și mai frecvente de „verificare a pulsului”, pentru a monitoriza implicarea și bunăstarea angajaților. Aceste sondaje mai mici nu ar trebui să cuprindă mai mult de cinci întrebări și pot fi realizate lunar sau trimestrial, pentru a oferi un feedback periodic pentru a monitoriza schimbările în ceea ce privește starea generală de bine și moralul angajaților. Și revizuirea datelor trimestriale privind fluctuația de personal și realizarea de interviuri cu persoanele care au demisionat pot oferi informații pentru a afla dacă măsurile unei companii de îmbunătățire a satisfacției și bunăstării angajaților sunt eficiente.
Angajații pot fi supuși presiunii constante de a rămâne conectați și disponibili oricând și oriunde, chiar și în afara programului de lucru sau în concediu, ceea ce poate conduce la epuizare și stres suplimentar.
Ce măsuri concrete pot lua angajatorii pentru a îmbunătăți bunăstarea la locul de muncă, fără a sacrifica productivitatea?
Conform unui studiu publicat de Aon România, peste 60 la sută dintre companiile românești au implementat strategii de wellbeing pentru a gestiona epuizarea la locul de muncă. Aceste strategii includ introducerea sau îmbunătățirea unor politici și programe precum:
- Sisteme de lucru flexibile: Ca parte a pieței de muncă post-pandemice, companiile se concentrează pe oferirea de opțiuni de lucru hibrid, care să promoveze un echilibru între viața profesională și cea privată. Aceste sisteme de lucru ar putea varia de la posibilitatea angajaților de a lucra la distanță cu normă întreagă sau parțială, până la oferirea de programe de lucru individualizate.
- Politici noi și îmbunătățite de concediu: Politicile de concediu suportă modificări pentru a sprijini mai bine bunăstarea generală a angajaților. De exemplu, unele companii măresc perioada de concediu destinată îngrijirii copiilor bolnavi, a pacienților adulți bolnavi de cancer, și concediul de paternitate, în timp ce alte companii implementează concedii speciale pentru bunăstarea mintală.
- Programe de asistență pentru angajați (EAP): Un studiu realizat de PwC România a constatat că 85 la sută dintre companiile românești oferă un program de asistență pentru angajați (EAP), pentru a oferi consiliere și sprijin angajaților care se pot confrunta cu probleme de sănătate mintală.
- Dezvoltarea grupurilor de resurse ale angajaților (ERG – Employee Resource Groups): ERG-urile sunt grupuri voluntare, conduse de angajați în cadrul unei companii și formate din persoane care împărtășesc un interes sau o trăsătură comună. De exemplu, sunt dezvoltate adesea în jurul unui statut parental comun (de exemplu, mame care lucrează sau părinți singuri), al unui gen (de exemplu, grupul de afinitate al femeilor), al unei etnii sau religii. Aceste grupuri oferă un spațiu sigur pentru angajați pentru a căuta sprijin sau ajutor în dezvoltarea personală și în cea profesională. Dacă epuizarea pare a fi mai severă sau mai frecventă pentru un anumit segment de angajați, angajatorii ar trebui să ia în considerare dezvoltarea unui ERG pentru a contribui la soluționarea problemei.
În ce măsură tehnologia și digitalizarea pot contribui la îmbunătățirea bunăstării la locul de muncă, și ce riscuri pot aduce?
Tehnologia și digitalizarea aduc numeroase contribuții la îmbunătățirea bunăstării la locul de muncă. În ceea ce privește flexibilitatea, tehnologia permite munca de la distanță și un program mai flexibil, ceea ce poate ajuta la îmbunătățirea echilibrului dintre viața personală și cea profesională pentru mulți angajați. Totodată, tehnologia poate automatiza sarcinile repetitive, care se execută mai greu, și le permit angajaților să se concentreze asupra activităților prioritare, care necesită input uman sau creativ.
Instrumentele digitale facilitează comunicarea rapidă și colaborarea mai eficientă între echipe, inclusiv între locuri de muncă remote, ceea ce poate crește performanța și satisfacția la locul de muncă.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat și accesul la resurse și dezvoltare profesională, care acum 20-30 de ani nu erau atât de ușor accesibile și pot influența semnificativ dezvoltarea angajaților. Angajații pot avea acces la o varietate de resurse și oportunități de dezvoltare profesională, cum ar fi cursuri online sau materiale educaționale.
Dacă vorbim de riscuri asociate digitalizării, ar fi de punctat suprasolicitarea digitală. Angajații pot fi supuși presiunii constante de a rămâne conectați și disponibili oricând și oriunde, chiar și în afara programului de lucru sau în concediu, ceea ce poate conduce la epuizare și stres suplimentar. Utilizarea repetitivă a tehnologiei poate duce la dependență, distragere și poate diminua capacitatea de concentrare și productivitatea.
Cu toate avantajele tehnologiei, există riscul ca datele sensibile ale companiei sau ale angajaților să fie expuse la amenințări cibernetice. De aceea, este important ca fiecare organizație să aibă un sistem de securitate bine pus la punct.
Automatizarea și inteligența artificială pot duce la înlocuirea unor locuri de muncă umane, ceea ce poate provoca anxietate și incertitudine în rândul angajaților. Angajatorii au responsabilitatea de a-i susține pe angajați să se dezvolte, în special în domeniul tehnic, astfel încât să fie pregătiți să opereze sisteme tehnologice sau să genereze acțiuni care aduc plus-valoare în organizație.
Nu în ultimul rând, munca la distanță excesivă poate duce la izolarea socială și la lipsa interacțiunii umane, ceea ce poate afecta bunăstarea emoțională.
Pentru a îmbunătăți bunăstarea la locul de muncă și pentru a minimiza riscurile, organizațiile trebuie să găsească un echilibru între folosirea eficientă a tehnologiei și protejarea sănătății și a vieții personale ale angajaților.