CARIERĂ

Jucătoarea de tenis va susține financiar o echipă de hochei pe gheață de juniori, care îi va purta numele, a anunțat Ion Țiriac.

La patinoarul construit anul trecut la Otopeni au avut loc mai multe selecții pentru copii, în urma cărora au fost formate două echipe. În viitorul apropiat se vor mai crea încă două sau trei echipe, iar una va fi susținută de jucătoarea de tenis. „Sunt mândru și fericit că după nici un an îi avem pe gheață pe acești copii, care fac 4-5 antrenamente pe săptămână. I-am văzut acum și am rămas stupefiat. Se vede că au un viitor în hochei. Sunt două echipe și vom mai face. Aceste echipe sunt susținute de sponsori. Iar pentru o rațiune pe care eu nu am înțeles-o, Simona Halep vrea echipa ei de hochei. Iar acești sponsori plătesc întreținerea acestui patinoar. Echiparea unei întregi echipe nu te costă mai mult de 10.000 de euro, cu tot cu patine, apărători, crose și așa mai departe. Eu nu știu cum să le sărut mâinile acestor sponsori, pentru că acest patinoar costă pe an undeva la 6-700.000 de euro”, spune Țiriac, citat de Agerpres.

Fost jucător de hochei și tenis, Ion Țiriac vrea să construiască, tot la Otopeni, în apropierea patinoarului, o universitate cu un campus care să inclusă mai multe arene de sport, terenuri și bazine. El pune la dispoziție pentru acest proiect 100 de milioane de euro și terenul, dar dorește ca și statul să se implice și să investească „un mizilic de 150-200 de milioane de euro”. „Acest patinoar a costat 3,5 milioane de euro, cu parking cu tot, dar fără teren, care era al meu. Dar statul are teren să facă ce vrea. Deci se poate. Problema este legea aceea de asociere public-privat, care trebuie să se facă. Dar e de discutat acum despre faimosul camp, despre universitatea pe care eu și familia mea vrem să o facem aici. Banii noștri i-am pus deoparte, terenul l-am pus deoparte. Suta noastră de milioane am pus-o, dar trebuie să vină alături și țara, Guvernul, pentru că universitatea rămâne aici. Și atunci facem un camp la fel ca în SUA, pentru că în Europa sunt puține. Un camp cu patinoar, bazin olimpic, stadion, pistă de atletism, o sală de 3.500 de locuri, poligon de tir, zece terenuri de baschet, 12 de volei, 30 de tenis, dintre care șapte acoperite, cămin de 60 de locuri la tenis. Dacă eu am un pic de succes la Bruxelles, pentru că personal mă voi duce acolo, atunci în trei ani universitatea este aici”, afirmă Țiriac.

Simona Halep, în top 10 al celor mai bine plătite sportive din lume – a câștigat 6 milioane de dolari, în ultimul an

Asociația Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri din România (ABSL România), în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București (ASE), susține și promovează și în acest an dezvoltarea industriei serviciilor pentru afaceri din România, prin programul de master Business Services.

Inițiativa întemeierii acestui program a luat naștere ca urmare a sesizării a două stări de fapt. Pe de o parte, companiile membre ABSL au observat lipsa forței de muncă specializate în domeniul serviciilor de business. Pe de altă parte, o analiză a ofertei educaționale a scos la iveală absența unui program academic destinat formării și pregătirii viitoarei generații de specialiști în industrie.

Prin acest program academic, ABSL își dorește să sprijine schimbările în sistemul educațional, pentru pregătirea de profesioniști cu experiență practică, adaptată cerințelor și necesităților din sistemul de business. „Studenții au șansa de a îmbina cunoștințele teoretice cu experiența practică. Experiența lor educațională va fi completă și va răspunde cerințelor din partea industriei serviciilor pentru afaceri. În plus, studenții au oportunitatea reală ca după absolvire să fie recrutați de una dintre companiile membre ABSL”, declară Cosmin Pătlăgeanu, Marketing Manager Luxoft România și președinte ABSL.

În cei doi ani de studiu, studenții vor urma cursuri specifice, precum vânzări și marketing, sisteme ERP, managementul riscurilor în afaceri, management operațional și îmbunătățirea proceselor în industria serviciilor pentru afaceri. La finalul primului an de studii, profesioniștii din ABSL fac disponibile internship-uri de șase luni, în companiile în care activează. Ca urmare, programul oferă o gamă largă de oportunități reale de carieră. Printre zecile de companii membre în ABSL se numără și Connections Consult, CRH, Genpact, Group Renault, Petrom, Procter&Gamble, Stefanini, UniCredit Business Integrated Solutions și WIPRO, care susțin acest program. Perioada de înscrieri este între 6 și 9 septembrie. În 12 septembrie are loc testul de competență lingvistică, iar în 13 septembrie candidații vor susține ultima probă: interviul. Pentru anul universitar 2017-2018, sunt disponibile 30 de locuri. Calendarul admiterii este disponibil aici.

Din ABSL România fac parte companii autohtone și multinaționale, lideri regionali și globali, precum Accenture Services, APT Resources & Services, Allianz Worldwide Partners, Be Think Solve Execute, Telus International, Capgemini, Central Europe Technologies, CRH, Connections Consult, DB Schenker, Deloitte Audit, EY, Eucom Business Language, Genpact, Global Remote Services, HP Enterprise, HP Inc, Luxoft Professional, Mazars Consulting, Mood Media, Microsoft, Office Depot Service Center, Optima Solutions Services, PwC Services, Process Solutions, Procter & Gamble Marketing, Renault Business Services, Samsung, SCC Services, SELIR, Societe Generale European Business Services, Stefanini, TMF/ UCMS Group, UniCredit Business Integrated Solutions, Valoris Center, Vauban IT, Veeam Software, Vodafone Shared Services, Webhelp, Wipro Technologies și WNS Global Services.

În fiecare an, portalul de business L.A. Biz întocmește un clasament al femeilor care au avut un impact puternic în viața metropolei, atât la nivel profesional, cât și în comunitățile lor. Ele au găsit succesul în domenii diverse, de la finanțe și imobiliare, până la mass-media și divertisment. Ediția din acest an o include și pe Andreea Geanta, Chief Financial Officer la Harbor Rail Service of California.

Născută la București, Andreea Geanta a absolvit Academia de Studii Economice (cibernetică, statistici și previziuni economice). Chiar dacă lucrează de 23 de ani în contabilitate și finanțe, nu este de meserie contabil. Și-a început cariera ca developer, în cadrul Serviciului Român de Informații, unde, din mărturisirile sale, și-a îmbunătățit gândirea structurală și s-a transformat în „descoperitorul” de soluții care este azi.

Recunoaște că partea cea mai dificilă a slujbei sale este să găsească talente care să poată fi antrenate pentru a prelua roluri de conducere și simte că și-a făcut treaba bine atunci când vede că oamenii așteaptă cu nerăbdare o altă zi productivă, se simt puternici și pun suflet pentru a atinge obiectivele strategice ale companiei. „După o creștere organică agresivă, în ultimii ani, în 2017 avem ca obiectiv consolidarea sa și reglajul fin, proiectarea strategiei viitoare și asamblarea echipei perfecte pentru anii următori”, spune Andreea Geanta, pentru L.A. Biz.

Pentru CFO-ul Harbor Rail Service of California, 2017 se va dovedi a fi un an bun dacă, în calitate de director, va ști că departamentul pe care îl conduce va oferi servicii diverse și de calitate, iar compania este pregătită din punct de vedere financiar nu numai pentru a supraviețui, ci și pentru a profita de potențialele transformări economice. În plus, este foarte important să existe un echilibru între familie și carieră. „În opinia mea, expresia <Happy wife, Happy life> este înșelătoare. O soție fericită, în detrimentul unui soț nefericit, sau invers, nu se potrivește cu ideea unui cuplu echilibrat și împlinit. De aceea, va fi un an bun dacă afacerea soțului meu va crește. Sunt cel mai mare susținător al lui, fiindcă eu cred în el și în ideea lui. I se potrivește ca o mănușă și îi valorifică pasiunea și talentele naturale”.

Pentru Andreea Geanta, mentoratul este una dintre cheile succesului. Pe oamenii pentru care este mentor încearcă să-i ajute să-și descopere nu numai punctele forte și slabe, ci, cel mai important, talentele și pasiunea. Îi încurajează să-și hrănească talentele native, să creadă în ei și să lupte pentru lucrurile în care cred. Atunci când trece de partea cealaltă a „baricadei”, așteaptă de la mentorul său să o învețe să prioritizeze și să evalueze ce este cel mai important pentru ea, și să o ajute să se concentreze asupra tratării cauzei problemei, mai degrabă decât asupra simptomelor.

Foto: bizjournals.com

Alături de Andreea Geanta, din Top 25 Women of Influence în Los Angeles apar nume precum Kyla Brennan (co-fondator & CEO, HelloSociety), Martha de la Torre (CEO & co-fondator, El Clasificado – dba EC Hispanic Media), Dr. Renee Dua (co-fondator, Chief Medical Officer, Heal), Suzanne Strasser Grant (Director, Global Agency Business Development, Snap Inc.), Donna Johnson (Senior Vice President of Finance, AEG/LA Live), Catrice Monson (Senior Vice President, Corporate Diversity and Inclusion, CBS Corporation), Dawn Newton (COO & fondator, Netki), Miki Reynolds (City Manager General Assembly Los Angeles), Jenny Wall (SVP, Head of Marketing, Hulu) sau Emily Yukich (Partner, Fox Rothschild LLP).

DESPRE ANDREEA GEANTĂ

Cel mai bun sfat pe care l-a primit pentru dezvoltarea carierei: Altitudinea ta depinde de atitudinea ta.

Un lucru pe care l-a învățat și care a ajutat-o să-și extindă rețeaua profesională: Vorbește mai puțin și ascultă mai mult.

Grupuri pe care le susține: „Cred în sprijinirea directă a oamenilor din jurul meu, fiindcă pot să urmăresc diferența pe care o pot face în viața lor”.

Zona de vacanță preferată: San Sebastian (Donostia), din Țara Bascilor, „cea mai mare și cea mai cool stațiune din Spania, cu o atitudine urbană îndrăzneață și o gastronomie grozavă. Regiunea are cea mai mare concentrație de restaurante cu stele Michelin pe cap de locuitor, în lume, iar ele rivalizează cu zeci de baruri tradiționale pintxo (tapas)”.

Hashtag-ul vieții sale: #FiiÎnControlCălătoreșteCuStil.

Dacă ar exista o melodie care să înceapă atunci când intră într-o încăpere, aceea ar fi „Stronger” (Kelly Clarkson).

Știind ce știe acum, ce sfat și-ar fi dat acum zece ani: Concentrează-te asupra a ceea ce poți controla, mai degrabă decât asupra lucrurilor pe care nu le poți influența. Nu încerca să impresionezi pe altcineva în afară de tine. Nu cumpăra ceva doar pentru că este la preț redus sau pentru a ține pasul cu vecinul. Nu spune un lucru pe care tu nu-l crezi.

 

Articolele de pe AngajatorulMeu.ro pot fi preluate de alte publicaţii în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei, cu link activ. 

Organizatorii FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere lansează apelul de recrutare voluntari pentru ediția a V-a a festivalului, care se va desfășura între 4 și 8 octombrie.

Voluntarii vor lucra alături de echipa de organizare în perioada premergătoare festivalului și în timpul acestuia și vor avea ocazia să interacționeze cu marile numele ale scenei culturale internaționale. Departamentele în care pot activa sunt Invitați, Logistică, Evenimente/Proiecte, Casa FILIT, Serile FILIT, Comunicare/Promovare și Resurse Umane. Printre criteriile de selecție se numără disponibilitatea de timp, experiența anterioară și cunoașterea uneia sau a mai multor limbi străine. Voluntarii de toate vârstele se pot înscrie aici, până în 25 august. Între 25 și 30 august, voluntarii selectați vor fi contactați de către organizatori, iar între 30 august și 4 septembrie vor avea loc training-urile.

FILIT este un proiect anual, finanțat de Consiliul Județean Iași, prin Muzeul Național al Literaturii Române Iași, și va reuni anul acesta sute de nume ale scenei culturale mondiale. Printre invitați se numără doi laureați ai Premiului Nobel, Svetlana Aleksievici și Gao Xingjian, autorul seriei de romane „Dexter”, Jeff Lindsay, autorii britanici Jim Crace și Jonathan Coe, scriitoarea Olga Tokarczuk, din Polonia, alături de zeci de scriitori și poeți români și străini, traducători, manageri culturali, editori. La edițiile anterioare ale FILIT au fost implicați peste 500 de voluntari.

Constănțeanca Simona Halep ocupă locul 10 în clasamentul sportivelor cel mai bine plătite din lume, între 1 iunie 2016 și 1 iunie 2017, întocmit de revista Forbes. În această perioadă, a doua jucătoare de tenis din lume a câștigat 6,2 milioane de dolari: 4,7 milioane din premii şi 1,5 milioane din sponsorizări.

„Halep este în Top 10 WTA de aproape 200 de săptămâni. Este cea mai lungă perioadă din tenisul feminin. Starul născut în România a încheiat un contract pe mulţi ani cu Mercedes Benz România. Cel mai mare contract de sponsorizare îl are cu Adidas”, scrie publicaţia americană, citată de News.ro. Jucătoarea din Constanţa revine astfel în Top 10 câştiguri după un an de pauză. Între 1 iunie 2014 și 1 iunie 2015, a ocupat locul 7, cu venituri de 6,8 milioane de dolari.

Pentru al doilea an consecutiv, sportiva cel mai bine plătită din lume este Serena Williams, cu 27 de milioane de dolari, dintre care opt milioane premii, urmată de germana Angelique Kerber, cu 12,6 milioane de dolari (7,6 milioane premii). Americanca este prima în acest clasament deşi nu mai joacă din ianuarie, după ce a rămas însărcinată. Canadianca Eugenie Bouchard (locul 70 WTA) o devansează pe Simona – cu numai 600.000 de dolari premii, dar cu contracte de publicitate cu Aviva, Rogers, Colgate şi Coca-Cola, în valoare de 6,5 milioane de dolari, ea este pe locul 9. Opt din primele zece sportive cu cele mai mari venituri sunt jucătoare de tenis.

Sportivele cel mai bine plătite în ultimul an:

  1. Serena Williams (SUA – tenis) – 27 de milioane de dolari;
  2. Angelique Kerber (Germania – tenis) – 12,6 milioane;
  3. Danica Patrick (SUA – automobilism) – 12,2 milioane;
  4. Ronda Rousey (SUA – arte marţiale mixte) – 11 milioane;
  5. Venus Williams (SUA – tenis) – 10,5 milioane;
  6. Garbine Muguruza (Spania – tenis) – 7,7 milioane;
  7. Caroline Wozniacki (Danemarca – tenis) – 7,5 milioane;
  8. Agnieszka Radwanska (Polonia – tenis) – 7,3 milioane;
  9. Eugenie Bouchard (Canada – tenis) – 7,1 milioane;
  10. Simona Halep (România – tenis) – 6,2 milioane.

Potrivit unui studiu al Consiliului Arhitecților din Europa (ACE – Architects’ Council of Europe), citat de revista În Șantier, Europa are 597.100 de arhitecți activi, la o populație de 609,4 milioane de locuitori, adică o medie de un arhitect la mia de locuitori. Conform datelor pe 2016, România are circa 7.600 de arhitecți activi, cu 200 mai mulți decât în urmă cu  doi ani.

Cu toate acestea, proporția de arhitecți la mia de locuitori a rămas aceași: 0,4 arhitecți la 1.000 de locuitori. Aceeași proporție o înregistrează și Ungaria, în timp ce Bulgaria, cu 2.000 de arhitecți, stă cel mai slab la acest capitol, cu 0,3 arhitecți la mia de locuitori.

Sursa: ACE – Architects’ Council of Europe / În Șantier

Potrivit revistei În Șantier, analiza vine în contradicție cu un alt studiu, recent realizat de Ordinul Arhitecților din România (OAR), din care reiese că arhitecții din România consideră că sunt prea multi arhitecți pe piață. 57 la sută dintre absolvenţii de arhitectură din ultimii zece ani consideră că în România activează prea mulţi arhitecţi. Doar unu din cinci absolvenţi consideră echilibrat raportul dintre numărul de absolvenţi și capacitarea pieţei, și doar șase la sută dintre ei consideră corpul arhitecţilor ca fiind subdimensionat în raport cu cerinţele pieţei. Analiza remarcă o tendinţă a arhitecţilor bucureșteni, fie că au absolvit facultatea în București, fie că sunt stabiliţi în Capitală, de a considera piaţa muncii ca fiind mai saturată, în comparaţie cu colegii din provincie. Și absolvenţii care activează în alte domenii sau care nu lucrează consideră într-o mai mare măsură că numărul arhitecţilor este mai mare decât poate să integreze piaţa serviciilor de profil.

Studiul de cercetare sociologică Absolvenţi de arhitectură pe piaţa muncii a fost realizat de Centrul de Cercetare Sociologică Avansată din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, la solicitarea Ordinului Arhitecţilor din România. La studiul din 2016 al Consiliul Arhitecților din Europa au participat peste 27.000 de arhitecți, din 27 de țări.

Înființată în 2007, de Radu Hasan, Ioana Hasan și Mircea Căpățînă, Smart Bill este astăzi cea mai apreciată soluție de facturare și gestiune de pe piața locală. Compania din Sibiu încearcă să-și completeze echipa cu developeri backend (java), frontend (javascript) și mobile (Android & iOS).

În 4-5 ani, Smart Bill își propune ca o companie din cinci, din România, să folosească soluția sa pe post de „sistem de operare” al firmei. Anul trecut, compania a atras o investiție de tip Venture Capital, de un milion de euro, de la două fonduri de investiții, iar în ultimii trei ani a crescut exponențial: și-a triplat vânzările, numărul de clienți și mărimea echipei. Ținta fondatorilor este ca în câțiva ani să devină cea mai valoroasă companie software din Sibiu și una dintre cele mai valoroase din România.

Potrivit CEO-ului și co-fondatorului Smart Bill, Radu Hasan, pe lângă programatori valoroși (backend, frontend, mobile), toate rolurile necesare sunt acoperite în-house, de la designer la product manageri sau testeri. Cum compania este în continuă expansiune, programatorii care vor să lucreze la Smart Bill sunt invitați să-i trimită un CV lui Radu Hasan, la adresa radu.hasan@smartbill.ro, iar acesta le va face cinste cu prânzul candidaților despre care crede că ar fi compatibili cu echipa sa.

Radu Hasan a scris, pe blogul companiei, zece motive „pentru care e fain să fii programator în echipa Smart Bill”:

  1. Smart Bill are propriul produs

„Suntem o companie <de produs>, un lucru destul de rar întâlnit într-o industrie în care majoritatea companiilor de software preferă varianta mult mai facilă a outsourcing-ului. Așa că toată munca, creativitatea și dedicarea noastră merg în Bill, <copilul> nostru. După fiecare sprint, Smart Bill Cloud devine mai bun, mai deștept, mai inovator. Prin el ajutăm zeci de mii de firme din România să fie mai eficiente, să câștige timp, să aibă acces la informațiile necesare”.

  1. Este un startup​

„Avem foarte multă libertate, luăm decizii repede, suntem agili și eficienți, și fiecare își aduce contribuția semnificativ. Fără proceduri rigide și fără politici <ascunse>”.

  1. Munca oamenilor are vizibilitate si impact mare

„Făcând parte dintr-o echipă destul de mică, aportul tău este semnificativ. Feature-urile dezvoltate de tine vor fi folosite, imediat cum ai făcut release-ul, de zeci de mii de firme. Rezultă multă satisfacție, dar implicit și multă responsabilitate”.

  1. O mare provocare

„În 4-5 ani, țintim ca 100.000 de firme din România să folosească Smart Bill pe post de <sistem de operare> al firmei lor. Dat fiind că în total sunt mai puțin de 500.000 de firme în România, îți dai seama ce impact vom avea. Împreună, vom eficientiza modul în care este condusă 20 la sută din economia României”.

  1. O echipă dedicată și echilibrată

„Pe lângă programatori foarte valoroși (backend, frontend, mobile), avem toate rolurile necesare acoperite in-house. Avem designer, avem product manageri, avem testeri. Echipa e în continuă expansiune, dar încercăm să păstrăm o creștere sustenabilă, astfel încât să păstrăm valorile și echilibrul de până acum. Știm să muncim mult și cu dedicare, dar știm să ne și distrăm. Periodic ieșim în oraș la bere/pizza/bowling și de câteva ori pe an facem câte un teambuilding”.

  1. Ideile sunt apreciate

„Lucrăm într-o echipă care are nevoie și care apreciază ideile fiecăruia. Dacă ai idei bune, dacă îți place să găsești soluții inovative la probleme complicate, te vei simți că peștele în apă. Încurajăm creativitatea și schimbul de idei. Ne place să vedem cum experiența fiecăruia dintre noi contribuie la realizarea unui produs din ce în ce mai performant”.

  1. No asshole policy

„Ne bazăm foarte mult pe bun simț și încercăm să păstrăm o atmosferă cât mai plăcută în birou. Respectul pentru muncă și pentru colegi nu poate fi înlocuit de nimic, oricât ai fi de talentat tehnic. Am refuzat de multe ori oameni care erau bine pregătiți, pentru că ne era teamă că nu se vor integra ok în echipă și riscam să stricăm atmosfera. Suntem foarte pretențioși la acest capitol, așa că poți fi sigur că aici nu vei întâlni colegi fără bun simț”.

  1. Singura companie software din Sibiu cu investiție de tip venture capital

„În România există foarte puține companii care au reușit să atragă o investiție de tip Venture Capital. Toate companiile cunoscute din Silicon Valley au avut la început o astfel de investiție. Și noi am reușit să atragem un milion de euro de la două fonduri de investiții foarte cunoscute în regiune: 3TS Catalyst și Gecad. Au investit pentru că au văzut în noi potențialul de inovare și de creștere pe care îl căutau. Pe lângă bani, fondurile vin și cu know-how-ul lui Marius Ghenea și Radu Georgescu, doi dintre cei mai de succes antreprenori din România”.

  1. Compania software din Sibiu cu cea mai mare creștere

„În ultimii trei ani, am început să creștem exponențial, astfel că ne-am triplat vânzările, numărul de clienți și mărimea echipei. Și vom continua să creștem în acest ritm de <Făt-Frumos> și în următorii ani. Dacă vom reuși să păstrăm rata de creștere, în câțiva ani vom deveni cea mai valoroasă companie software din Sibiu și una dintre cele mai valoroase din România”.

  1. Acces permanent la fondatorii companiei

„Nu există un <layer> de management între noi, fondatorii și restul echipei. Ieșim împreună la bere, putem vorbi oricând despre orice, vrem să discutăm împreună idei, suntem transparenți cu evoluția și datele financiare ale companiei. Și intenționăm să păstrăm deschiderea și transparența asta cât mai mult timp, indiferent cât de mult vom crește, pentru că suntem toți o echipă”.

Echipa Dona este în căutare de noi colegi, printre absolvenții de Farmacie din acest an.

Pentru a intra în posesia „primului halat de farmacist” din cariera lor, ei sunt invitați să-și trimită CV-ul la adresa de email recrutare@farmaciiledona.ro, pentru a afla ce oportunități sunt disponibile în cadrul companiei. Echipa Farmacia Dona înseamnă acum peste 2.500 de specialiști în sănătate – farmaciști și asistenți de farmacie, dar și experți în departamente de suport: vânzări, IT, logistică, resurse umane sau marketing și comunicare. „Suntem permanent în căutare de oameni cu potențial, care vor avea la dispoziție toate condițiile pentru a performa la capacități maxime – cursuri de specializare, pachet salarial competitiv și un program de lucru flexibil”, spun reprezentanții companiei.

După 25 de ani de activitate, Farmacia Dona reunește 300 de farmacii, deținute de nouă companii antreprenoriale, cu capital privat românesc. Peste 2,6 milioane de oameni trec pragul farmaciilor, în fiecare lună, și au la dispoziție un portofoliu cu peste 29.000 produse. Pentru 2017, reprezentanții companiei estimează o creștere a cifrei de afaceri cu 20 la sută. Anul acesta, proiectele importante vizate sunt inaugurarea depozitului DONA.Logistică și continuarea extinderii rețelei de farmacii, prin dezvoltare organică și prin parteneriate în sistem de franciză Dona. Valoarea estimată a investițiilor din acest an este de 17 milioane de lei.

Donald Trump este un susținător înfocat al înăspririi legilor pentru străinii care vor să lucreze în Statele Unite. Teoretic, doar. Practic, președintele SUA a preferat mereu să meargă pe mâna imigranților, atunci când a fost vorba despre afacerile sale. În hotelurile controlate de familia Trump lucrează sute de străini, iar mulți dintre ei sunt români. Nu este o întâmplare: „adoptat” de New York, clujeanul Peter Petrina, alias „Pepe”, se bucură de încrederea totală a lui Donald Trump.

Din 2010, aproape 300 de americani au făcut solicitări de angajare la Mar-a-Lago Club, resort-ul din Florida, pentru posturi de chelneri, bucătari şi menajere. Numai 17 au fost selectaţi, deoarece, cu puţine excepţii, posturile par a fi rezervate pentru sutele de muncitori străini temporari, din România şi alte ţări, scrie The New York Times. Tot din 2010, Donald Trump a obţinut peste 500 de vize pentru muncitori străini la Mar-a-Lago, arată datele Departamentului Muncii. Potrivit Reuters, companiile lui Trump au „importat” cel puțin 1.100 de muncitori străini, între 2000 și 2015.

Trump, clientul nr. 1

La începutul anului, numele lui Petre Petrina a apărut pe lista posibililor înlocuitori ai ambasadorului SUA la București, Hans Klemm, alături de cel al soției miliardarului John Paulson, Jenny, și ea de origine română, una dintre cele mai bune prietene ale Primei Doamne, Melania Trump. Licențiat în Hospitality Management, la Cornell Hotel School, una dintre cele mai bune școli din lume, în management hotelier, și deținător al unui MBA de la Johnson School of Business de la Cornell, Peter Petrina trăiește în America de aproape trei decenii.

Și-a descoperit pasiunea pentru industria ospitalității și în special a cluburilor private de golf pe vremea când era în colegiu, după un internship la Wykagyl Country Club (New Rochelle, NY), urmat de un altul, la Mantoloking Yacht Club (Mantoloking, NJ). După absolvire, a fost Assistant Manager la Ansley Golf Club (Atlanta, GA), iar apoi Club Manager la Hop Meadow CC (Simsbury, CT). La 28 de ani, a devenit GM/COO la Dellwood Country Club (New City, NY). Potrivit Asociației Managerilor de Club din America, „Pepe” a fost cel mai tânăr manager de club din SUA. A condus apoi Cedar Hill Country Club (Livingston, NJ), înainte de a opta pentru o schimbare în carieră.

În 2001, a decis că este momentul să se lanseze pe cont propriu, așa că a fondat Petrina Group International, Inc. (PGI), care oferă soluții de personal pentru cluburile de golf din SUA. Mulți dintre clienții pe care i-a ajutat să găsească personal au legătură cu actualul președinte al SUA: Mar-a-Lago (singurul club privat de șase stele din lume), Trump International Golf Course, Trump National Jupiter ori Trump International Golf Scoția. Pe lângă clienții din SUA, Petrina a lucrat și cu companii din Scoția, Italia, Cape Verde și România, și a susținut seminarii și prezentări pe teme de strategii de îmbunătățire a nivelului serviciilor în industria ospitalieră.

Pierderi pe linie

Peter Petrina locuiește împreună cu soția sa în Ithaca, NY, și Palm Beach, FL. De-a lungul anilor, el a înființat mai multe companii. Din 2002, este președintele Petrina Group International, Inc., cu sediul în Ithaca, NY, în vreme ce business-ul din România se derulează prin intermediul a cel puțin două firme – Strategic Management Advisers și Petrina Group International -, ambele cu sediul în Cluj-Napoca. Două afaceri care „șchioapătă” serios, dacă luăm în calcul cifrele care apar în bilanțurile de final de an.

În 2011, Petrina Group International SRL avea un angajat, o cifră de afaceri de 500 de lei și a reușit să obțină un profit brut de 906 lei. În 2012, a ieșit pe plus, cu zero angajați: 9.533 de lei. În 2013, a reapărut un angajat, iar profitul a fost de 6.981 de lei. A fost, de altfel, ultimul an în care Petrina Group International a obținut profit. În 2014, a ieșit în pierdere cu 8.743 de lei (zero salariați), în 2015 cu 8.659 de lei (zero salariați), iar în 2016 cu 8.758 de lei (zero salariați).

Și totuși, Petrina Group International s-a dovedit a fi o afacere mai puțin proastă decât cealaltă companie deținută de Peter Petrina în Cluj-Napoca. În 2011, Strategic Management Advisers a înregistrat o cifră de afaceri netă de 58.201 de lei, dar și o pierdere de 3.847 de lei, cu doi angajați. În 2012, cifra de afaceri a scăzut la 22.294 de lei, a dispărut un angajat, dar pierderile au urcat la 31.892 de lei. Rulajul a scăzut și în 2013 (20.413), iar pierderile au ajuns la 25.777 de lei. Firma avea tot un angajat. În următorii trei ani, cu cifră de afaceri zero, pierderile au fost de 38.583 de lei (2014), 24.393 de lei (2015) și 20.362 de lei (2016).

Pe de altă parte, o a treia firmă înființată de Petre Petrina în România se dovedește a fi un business de succes. Fondată în 2006, Magna Consulting a avut un profit brut de 39.392 de lei în 2011, 107.205 de lei în 2012, 327.272 de lei în 2013, 618.330 de lei în 2014, 1.691.196 în 2015 și o pierdere de 316.277 de lei, anul trecut. Numai că Petre Petrina a vândut această firmă în 2009.

Foto: Mar-a-Lago Club

Pentru candidații americani, doar CV-urile trimise prin fax sunt luate în considerare

Angajatorii care vor să aducă forţă de muncă străină în SUA trebuie să le plătească transportul şi comisioanele de recrutare. Vizele sunt valabile zece luni, dar pot fi prelungite până la trei ani, în anumite situaţii. Străinii trebuie să primească salarii aprobate de Departamentul Muncii și să lucreze doar pentru compania care le-a sponsorizat viza. Familia Trump şi alţi proprietari de staţiuni turistice folosesc vize H-2B, pentru muncitori temporari, necalificaţi, din afara sectorului agricol. Există o limită de 66.000 de astfel de vize pe an, la nivel național.

În luna iulie, clubul Mar-a-Lago, locul în care Donald Trump preferă să-și petrească timpul liber, se afla în căutarea a 20 de bucătari (care vor primi 13,34 dolari/oră), 35 de ospătari (11,88 dolari/oră) și 15 persoane pentru curățenie (10,33 dolari/oră). În același timp, Trump National Golf Club in Jupiter, Florida, angajează șase bucătari, plătiți tot cu 13,34 dolari/oră.

Cum cei mai mulți angajați, în acest moment, sunt români și haitieni, sunt șanse mari ca familia Trump să meargă din nou pe mâna lui Peter Petrina, pentru a găsi persoanele potrivite tocmai în România. Conform legii, companiile din SUA sunt obligate să caute americani, în momentul în care au posturi vacante, înainte să ia în calcul posibilitatea de a aduce străini. Așa au făcut și cele două companii din „imperiul” Trump: au publicat anunțurile de angajare în ziarul Palm Beach Post, de două ori, și precizau că au nevoie de persoane cu experiență de trei luni în domeniu. Anunțul nu era însoțit de un număr de telefon sau o adresă de email. Candidații erau anunțați că pot să-și trimită CV-ul doar prin fax.

Visul american

Chiar dacă Donald Trump nu a avut o reputație de angajator grozavă înainte de a fi ales președinte, mulți dintre salariații săi erau încântați că lucrează pentru el. Anul trecut, mai mulți angajați au declarat pentru CNN că au ajuns astfel să trăiască visul american. Un fost ospătar român de la Mar-a-Lago și-a amintit că Trump își trata angajații cu respect și că s-a întâmplat de mai multe ori ca afaceristul să intre în bucătărie și să le ofere tuturor câte 100 de dolari, drept recompensă pentru că au făcut treabă bună.

 

Articolele de pe AngajatorulMeu.ro pot fi preluate de alte publicaţii în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei, cu link activ. 

Dezvoltatorii români sunt așteptați alături de colegii lor europeni la Google Developers Days Europe, la Cracovia (Polonia), în 5 și 6 septembrie.

Anunțat inițial în cadrul evenimentului anul I/O al Google, cel mai mare eveniment din regiune, dedicat dezvoltatorilor, va reuni peste 2.000 de specialiști din toată Europa, pentru două zile de sesiuni și seminarii despre Android, Mobile Web, dezvoltare Firebase, cloud, machine learning și internet-of-things. Una dintre sesiunile evenimentului va prezenta diferitele produse dezvoltate de Google în Europa.

Mai multe detalii despre eveniment și modalitățile de înscriere pot fi găsite pe pagina evenimentului. Agenda zilei de 5 septembrie poate fi găsită aici, iar programul din 6 septembrie poate fi consultat aici. Cei care nu pot participa la eveniment pot urmări sesiunile live, pe canalul de YouTube Google Developers.

Mai multe ...

Email Newsletter